ZILE MONDIALE

19 noiembrie – Ziua  Mondială
a comemorării victimelor accidentelor.
Obiectivul către 2020: reducerea accidentelor rutiere și traumatismelor grave cu 50%.
 6
Ziua Mondială a comemorării victimelor accidentelor rutiere a fost lansată  în 1993 și marcată, promovată la nivel mondial de Federația Europeană a Victimelor Traficului Rutier și organizațiile asociate. La 26 octombrie 2005, Organizația Națiunilor Unite a aprobat-o ca o zi globală care trebuie desfășurată în a treia duminică a lunii noiembrie a fiecărui an, ca o zi importantă de promovare a prevenirii accidentelor rutiere. Organizația Mondială a Sănătății și Cooperarea ONU privind siguranța rutieră încurajează guvernele și ONG-urile din întreaga lume să comemoreze această zi.
În această zi ne amintim de milioane de oameni uciși și răniți pe drumurile lumii, împreună cu familiile, prietenii și mulți alții care sunt de asemenea afectați.

Tema pentru anul 2017 este “Obiectivul către 2020: reducerea accidentelor rutiere și traumatismelor grave cu 50%”, conform obiectivului de dezvoltare durabilă 3.6: reducerea cu 50% a numărului de decese și traumatisme grave până în 2020. 

Decesele și traumatismele rutiere sunt evenimente brutale, violente, traumatizante. Impactul lor este de lungă durată, adesea permanent.

Aproximativ 1,3 milioane de oameni mor anual pe drumurile lumii și între 20 și 50 de milioane suferă răni ne-fatale. Accidentele de trafic rutier reprezintă o cauză majoră de deces în rândul tuturor grupurilor de vârstă și principala cauză a decesului în rândul celor cu vârste între 15-29 ani.

93% din aceste decese din traficul rutier apar în țările cu venituri mici și medii, care dețin doar 54% din vehiculele înregistrate în lume. Pietonii, bicicliștii, motocicliștii și pasagerii lor sunt cunoscuți drept «utilizatori vulnerabili ai drumurilor» și reprezintă jumătate din numărul de decese din traficul rutier din întreaga lume. Consumul de alcool creste riscul de accidentare dramatic peste concentrația de alcool din sânge (BAC) de 0,05 g/dl. OMS recomandă o concentrație a alcoolului în sânge  de ≤ 0,05 g / dl pentru populația generală în timpul conducerii și o limită de ≤ 0,02 g / dl pentru șoferii tineri și începători. Doar 34 de țări, reprezentând 29% din populația lumii, au legi naționale de consum a alcoolului în timpul conducerii.

 Fapte cheie

  • Aproximativ 1,25 milioane de persoane mor în fiecare an ca urmare a accidentelor rutiere.
  • Leziunile din traficul rutier sunt principala cauză a decesului în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani.
  • În țările cu venituri mici și medii se înregistrează 90% din decesele pe drumurile mondiale, chiar dacă aceste țări au aproximativ 54% din vehiculele mondiale. Aproape jumătate dintre cei care mor pe drumurile lumii sunt «utilizatori vulnerabili ai drumurilor»: pietoni, bicicliști și motocicliști.
  • Accidentele de trafic rutier costă majoritatea țărilor 3% din produsul lor intern brut.
  • Fără acțiuni susținute, accidentele rutiere se preconizează că vor deveni a șaptea cauză principală de deces până în 2030.
  • Agenda pentru dezvoltare durabilă adoptată în 2030 a stabilit o țintă ambițioasă de reducere la jumătate a numărului global de decese și răniri cauzate de accidentele rutiere până în 2020.

În Republica Moldova, potrivit Inspectoratului Național de Patrulare, pe parcursul anului 2016, au fost înregistrate 2445 accidente rutiere, în care 308 persoane au decedat, iar altele 2904 au suferit traumatisme.

Efectuând o analiză a accidentelor rutiere, principalele cauze sunt:

  • viteză neadecvată vizibilităţii, condiţiilor, situaţiei rutiere – 693, 139 decedaţi şi 809 traumatizaţi;
  • neacordarea priorităţii altor vehicule – 410,8 decedaţi şi 555 traumatizați;
  • neacoradrea priorităţii pietonilor – 301,18 decedaţi şi 300 traumatizați;
  • schimbarea direcţiei de deplasare (viraj incorect) – 253,12 decedaţi şi 318 traumatizați;
  • traversarea neregulamentară de către pietoni – 157,13 decedaţi şi 145 traumatizați;
  • stare de ebrietate alcoolică, adormire la volan — 130,32 decedaţi şi 164 traumatizați;
  • conducere imprudentă – 115,19 decedaţi şi 128 traumatizați; nerespectarea distanţei dintre vehicule – 94,1 persoană decedată şi 125 traumatizați;
  • depăşirea limitei de viteză stabilită – 95,29 decedaţi şi 89 traumatizați.

Cine este în pericol?

Vârstă

Persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 44 de ani reprezintă 48% din decesele din traficul rutier la nivel mondial.

Sex

De la o vârstă fragedă, bărbații sunt mai predispuși să se implice în accidente rutiere decât femeile. Aproximativ trei sferturi (73%) din totalul deceselor din traficul rutier apar în rândul tinerilor sub 25 de ani care sunt aproape de trei ori mai susceptibili de a fi uciși într-un accident rutier, ca femele tinere.

Factori de risc

Accelerare

  • O creștere a vitezei medii este direct legată atât de probabilitatea apariției unui accident, cât și de severitatea consecințelor accidentului.
  • Riscul unui pieton adult la moarte este mai mic de 20% dacă este lovit de o mașină la 50 km/h și aproape 60% dacă este lovit la 80 km/h.

Conducerea sub influența alcoolului și a altor substanțe psihoactive

  • Conducerea sub influența alcoolului și a oricărei substanțe psihoactive sau a unui medicament crește riscul unui accident care are ca rezultat moartea sau traumatisme grave.
  • În cazul conducerii în stare de ebrietate, riscul unui accident de circulație începe de la un nivel scăzut al concentrației de alcool din sânge  și crește semnificativ atunci când concentrația alcoolului în sânge a șoferului este ≥ 0,04 g / dl.

Nefolosirea căștilor de motocicletă, a centurilor de siguranță și a sistemelor de siguranță pentru copii

  • Folosirea corectă a unei căști de motocicletă poate reduce riscul de deces cu aproape 40%, iar riscul de vătămare severă cu peste 70%.
  • Purtarea unei centuri de siguranță reduce riscul de deces pentru pasagerii din față cu 40-50%, iar pasagerii din spate cu 25-75%.
  • Dacă sunt instalate și utilizate corect, scaunele pentru copii reduc accidentele la sugari cu aproximativ 70% și decesele în rândul copiilor mici cu 54 și 80%.

 Distragere în timpul conducerii

  • Conducătorii auto care folosesc telefoanele mobile de aproximativ 4 ori  au mai multe șanse de a fi implicați într-un accident, decât conducătorii auto care nu utilizează un telefon mobil. Utilizarea unui telefon în timpul conducerii încetinește timpul de reacție (în special timpul de reacție la frânare, dar și reacția la semnalele de trafic) și face dificilă menținerea în banda corectă și menținerea distanțelor corecte următoare.

Infrastructură rutieră nesigură

Proiectarea drumurilor poate avea un impact considerabil asupra siguranței acestora. În mod ideal, drumurile ar trebui proiectate având în vedere siguranța tuturor utilizatorilor de drumuri. Aceasta ar însemna că există facilități adecvate pentru pietoni, bicicliști și motocicliști. Măsuri precum potecile, benzile de circulație, punctele de trecere sigure și alte măsuri pot fi esențiale pentru reducerea riscului de traumatism în rândul de utilizatori ai drumului.

Vehicule nesigure

Există o serie de reglementări ale ONU privind siguranța vehiculelor care, dacă ar fi aplicate standardelor de producție ale țărilor, ar putea salva multe vieți. Acestea includ obligarea producătorilor de autovehicule să respecte reglementările privind impactul frontal și lateral, să includă controlul electronic al stabilității (pentru a preveni supra-direcția) și să se asigure că pernele de siguranță (airbag-le) și centurile de siguranță sunt montate în toate vehiculele.

Asistență post-accidentală inadecvată

Întârzierile în detectarea și îngrijirea persoanelor implicate în accidente rutiere cresc gravitatea rănirilor. Îngrijirea rănilor după ce a avut loc un accident este extrem de sensibilă la timp: întârzierea minutelor poate face diferența între viață și moarte.

Aplicarea necorespunzătoare a legii în materie de trafic

În cazul în care legile de circulație privind conducerea în stare de ebrietate, purtarea centurii de siguranță, limitele de viteză, căștile și sistemele de siguranță pentru copii nu sunt aplicate, acestea nu pot determina reducerea preconizată a accidentelor rutiere și leziunilor legate de comportamente specifice. Astfel, dacă legile privind traficul nu sunt aplicate sau sunt percepute ca nefiind aplicate, probabil că nu vor fi respectate și, prin urmare, vor avea foarte puține șanse să influențeze comportamentul.

Ce se poate face pentru a preveni accidentele rutiere

Leziunile la traficul rutier pot fi prevenite. Guvernele trebuie să ia măsuri pentru a aborda siguranța rutieră într-o manieră holistică. Acest lucru necesită implicarea din mai multe sectoare, cum ar fi transportul, poliția, sănătatea, educația și acțiunile care vizează siguranța drumurilor, a vehiculelor și a utilizatorilor drumurilor.

Intervențiile eficiente includ proiectarea unei infrastructuri mai sigure și integrarea elementelor de siguranță rutieră în planificarea utilizării terenurilor și a transportului, îmbunătățirea caracteristicilor de siguranță ale vehiculelor, îmbunătățirea asistenței post-accidentale pentru victimele accidentelor rutiere, stabilirea și aplicarea legilor referitoare la riscurile cheie și sensibilizarea publicului.

Răspunsul OMS

OMS colaborează în prezent cu Inițiativa Bloomberg pentru Siguranța Rutieră Globală (BIGRS) 2015-2019 pentru a reduce numărul accidentelor și traumelor cauzate de accidente rutiere în țările și orașele cu venituri mici și mijlocii.

În 2017, OMS a lansat “Salvează Vieți” un pachet tehnic privind siguranța rutieră care sintetizează măsuri bazate pe dovezi care pot reduce în mod semnificativ decesele și traumatismele din traficul rutier. 

“Salvează Vieți” este un pachet tehnic privind siguranța rutieră, care se axează pe managementul vitezei, conducerea, proiectarea și îmbunătățirea infrastructurii, standardele de siguranță ale vehiculelor, aplicarea legilor rutiere și supraviețuirea după accident.

Pachetul conține 6 strategii și 22 de intervenții prioritare, care abordează factorii de risc și oferă îndrumări statelor membre cu privire la punerea lor în aplicare pentru a salva vieți și a îndeplini obiectivul de siguranță rutieră de a reduce în jumătate numărul de decese și traumatisme din cauza accidentelor rutiere până în 2020.


Борьба-с-курением

16 noiembrie 2017 Ziua – Națională de renunțare la fumat

„Renunțarea la fumat face aerul mai curat ”

Din anul 2013, la iniţiativa Consiliului Naţional Coordonator în domeniul Controlului Tutunului, anual în a 3-a zi de joi este marcată Ziua Naţională de renunțare la fumat. Sloganul acțiunilor de comunicare pentru acest an este „Renunțarea la fumat face aerul mai curat.

La momentul actual, fumatul reprezintă o problemă majoră de sănătate, considerându-se un factor de risc responsabil de creșterea cazurilor de boli netransmisibile severe, precum: cancerul de plămâni, bolile cardiovasculare şi respiratorii, boala obstructivă cronică a plămânilor, ateroscleroza, etc. Fumatul, de asemenea afectează grav femeile însărcinate, provocând  naşteri premature şi greutate mică a copilului la naştere, iar la nou-născuţi creşte riscul apariţiei sindromului morţii subite a sugarului.

În Republica Moldova, consumul de tutun şi expunerea la fumul de tutun este al doilea din zece factori de risc care contribuie la povara bolilor în rândul bărbaţilor, măsurată în DALY, şi a şaptea în rândul femeilor. Din cauza fumatului și expunerii la fumul de tutun în Republica Moldova se înregistrează o creștere lentă a incidenței a bolilor non-transmisibile, pentru care fumatul este un factor de risc predominant. Astfel, în ultimii 10 ani incidența cancerului în Republica Moldova a crescut de 1,4 ori. Este în creștere și prevalența bolilor, unde fumatul este factorul de risc predominant, cum ar fi: bolile cardiovasculare, cerebrovasculare, cancerul pulmonar, bolile respiratorii obstructive cronice. Anual, se înregistrează circa 5000-6000 de decese (cca. 12-14% din totalul deceselor), din cauza bolilor condiționate de consumul tutunului, inclusiv peste 60% dintre decese se înregistrează la persoanele în vârsta aptă de muncă (mortalitatea în rândul bărbaților fiind de 2 ori mai mare decât a femeilor).

Consumul de tutun implică costuri enorme pentru economiile naționale prin creșterea costurilor de îngrijire a sănătății și scăderea productivității. Se agravează inegalitățile în materie de sănătate și exacerbează sărăcia — oamenii cei mai săraci cheltuiesc mai puțin pe produsele alimentare, educație și sănătate.

Consumul de tutun este o amenințare pentru orice persoană, indiferent de sex, vârstă, rasă, cultură sau educație. Aduce suferință, boală și moarte, sărăcește familiile și economiile naționale.

 Prevederile legislative privind controlul tutunului în Republica Moldova

Pentru crearea premizelor necesare de implementare a Convenției Cadru a OMS privind Controlul Tutunului la care Republica Moldova este parte din anul 2009 și asigurarea unui grad mai înalt de protecție a sănătății populației, la 29 mai 2015 Parlamentul Republicii Moldova au adoptat modificări la  un pachet de legi în domeniul controlului tutunului (publicate în Monitorul Oficial la 18 septembrie 2015). Modificări la legislație privind controlul tutunului au scopul asigurării de către stat a condiţiilor necesare pentru protejarea sănătăţii populaţiei de consecinţele consumului produselor din tutun, a produselor asociate cu produsele din tutun şi de expunerea la fumul de tutun în spațiile publice. Legea 278 privind controlul tutunului a fost apreciată de mai mulți experți din țară și de peste hotare ca fiind una bună și riguroasă în vederea protecției sănătății publice.

Cu regret însă, constatăm, că după ce acum doi ani au adoptat pachetul de legi privind controlul tutunului în Republica Moldova, Parlamentul Republicii Moldova recent au mai operat careva modificări la un pachet de acte legislative, inclusiv și în domeniul controlului (Legea nr.185 din 21 septembrie 2017, publicată în MO  nr. 317 – 385 din 27 octombrie 2017).

Astfel, conform redacției noi a Legii privind controlul tutunului cuvintele „produs din tutun” și „fum din tutun” trebuie să se numească obligatoriu „produse din tutun pentru fumat”. Reiterăm, că, fumatul tutunului, sub orice formă, este interzis în toate spațiile publice închise și semiînchise. În aceleași timp, articolul 19 din lege a fost suplimentat cu alineatul 6 potrivit căruia „produsele din tutun, altele decât cele pentru fumat, precum și pachetele unitare și ambalajele exterioare ale acestora să fie exceptate de la interdicții”. Acest lucru înseamnă, că va fi permisă vânzarea, utilizarea și promovarea acestor produse. Restricția rămâne valabilă numai pentru produsele care ard și produc fum: țigările obișnuite, electronice, narghilea.

De asemenea, menționăm că în redacția nouă articolul 24 interzice doar plasarea pe piață a produselor din tutun care nu ard: tutunul pentru uz oral, de mestecat și nazal. Orice alt produs din tutun care nu intră în aceste trei categorii, sunt excepție de la lege. În schimb, imediat în articolul 25, alineatul 1, litera c, se menționează că li se permite minorilor să cumpere de pe internet produse din tutun care nu ard, altele decât pentru uz nazal, oral sau de mestecat.

La articolul 91 prim, din Codul Contravențional, s-au exclus și sancțiunile pentru importul, plasarea pe piață sau comercializarea produselor din tutun care nu ard, ceea ce înseamnă că pentru ele nu se vor mai plăti amenzi. De asemenea articolul 8, care prevedea amenzi pentru „utilizarea mărcilor comerciale la plasarea pe piață a produselor din tutun și produselor conexe care conțin elemente de prezentare și etichetare false, înșelătoare sau care pot crea impresii eronate despre caracteristicile, efectele asupra sănătății, riscurile și emisiile acestor produse, etc”, a fost exclus în totalitate.

Renunțarea la fumat

Beneficiile renunţării la fumat se resimt încă din primele minute:

  • La 20 de minute de la inhalarea ultimul fum de ţigară tensiunea arterială scade la valori normale. Acest fapt se poate verifica prin simpla măsurare a tensiunii arteriale imediat după o țigara şi, apoi, după alte 20 de minute.
  • La 8 ore de la stingerea ţigării nivelul de monoxid de carbon din sânge se normalizează. În consecinţă, nivelul de oxigen creşte ajungând la un nivel normal. Acest beneficiu este resimţit de fiecare fumător în fiecare zi, după cele 8 ore de somn.
  • La 24 de ore de la inhalarea ultimului fum de ţigară riscul de accident vascular şi de moarte subită scade. Fumatul majorează cu mult riscul acestor afecțiuni.
  • La 48 de ore de la renunţarea la fumat gustul şi mirosul se îmbunătăţesc. Astfel, mâncarea va avea un gust mai delicios şi un miros mai apetisant. Mai mult, după acest interval de timp, nivelul de nicotină dispare din organism.
  • La 72 de ore de la stingerea ultimei ţigări respiraţia devine mai uşoară, iar capacitatea pulmonară creşte. De asemenea, după acest interval de timp, proaspătul nefumător va simţi că are mai multă energie, iar tuburile bronhiale se relaxează.
  • La 2-3 săptămâni de la renunţarea la dependenţa de tutun circulaţia sanguină se îmbunătăţeşte. Mersul pe jos devine mai uşor, iar funcţia pulmonară creşte cu până la 30%. După zece săptămâni de la ultima ţigară circulaţia sângelui se îmbunătăţeşte continuu. Dispare senzaţia de «picioare grele», gleznele devin mai suple, anumite vene și capilare devin mai puţin vizibile sub pielea de pe picioare.
  • La 9 luni de la renunţarea de la fumat tusea tabagică, oboseala şi respiraţia grea se ameliorează. Organismul dispune de mai multă energie. În plus, la 9 luni de la renunţarea la fumat creşte rezistenţa organismului la efort.
  • La 1 an de la stingerea ultimei ţigări riscul de boli cardiovasculare se reduce cu 50%, iar riscul unui accident vascular cerebral este la fel de mic ca în cazul unui nefumător.
  • La 5 ani de la fumarea ultimei ţigări riscul de cancer bucal, laringian sau de esofag se reduce cu 50%. În plus, funcţia cardiovasculară poate fi comparată cu cea a unei persoane care nu a fumat niciodată.
  • La 10 ani de la stingerea ultimei ţigări riscul de cancer pulmonar scade cu 30-50%.
  • La 15 ani de la renunţarea la acest viciu fostul fumător poate fi considerat nefumător din toate punctele de vedere, riscul unui atac de cord ajungând şi el la limita statistic normală pentru persoanele care nu au fumat niciodată. Acelaşi lucru este valabil şi în privinţa incidenţei cancerului.

 Recomandări pentru renunțarea la fumat

Fumătorilor nu le este foarte ușor să renunțe la fumat din cauza dependenței cauzate de nicotină. Hotărâre şi perseverență! Fiecare încercare va mări şansele de renunțare la fumat:

  • Calculați banii cheltuiți pe țigări într-o anumită perioada și încercați să reduceți aceste cheltuieli. Din economiile acumulate – oferiți-vă un cadou drept recompensă pentru voinţa de a renunța la fumat.
  • Creșteți aportul zilnic de fructe și legume. Acestea vor ajuta la purificarea organismului şi în acelaşi timp la menţinerea siluetei.
  • Faceții multă mişcare în fiecare zi.
  • Recurgeți la ajutor dacă este nevoie. Discuții cu medicul, cerându-i sfatul.
  • Evitați situaţiilor tentante de a fuma, eliminați lucrurilor care pot reaminti de fumat (ţigări, scrumiere, brichete).
  • Petreceți mai mult timp cu prietenii nefumători şi ocuparea în permanență a timpului liber.
  • Dacă simțiți nevoia de a fuma — cel mai important lucru este o altă ocupație, ceva plăcut care să capteze interesul. Încercați să evitați monotonia, aşa se va evita situaţiile în care dorința este mare față de ţigară.

Ziua Națională de renunțare la fumat – este o oportunitate pentru fumători să renunțe la acest viciu dăunător pentru sănătate proprie și a celor din jur

Ex-fumătorii dorm mai bine

Cât eşti tânăr(ă), fumatul nu te ţine treaz(ă) noaptea. Altfel stau lucrurile când înaintezi în vârstă – pentru că îţi este afectată respiraţia te simţi mai obosit(ă) dimineaţa, iar ţigările de seară produc prea multă adrenalină, deci îţi va lua mai mult timp să adormi.

Ex-fumătorii arată mai bine

Gata cu pielea cenuşie şi petele gălbui de la degete! De acum poţi avea dinţi mai albi şi păr mai strălucitor! Renunţarea la fumat este pur şi simplu cel mai eficace tratament de înfrumuseţare din câte există.

Ex-fumătorii călătoresc mai mult

Când renunţi la fumat, începi să economiseşti mulţi bani. Dacă fumezi un pachet pe zi şi fiecare pachet costă în mediu 10 — 15 lei, ai putea economisi aproximativ 4000 de lei pe an.

Ex-fumătorii au un miros mai bun

După ce renunţi la fumat, nu vei mai mirosi ca o ţigară sau ca o scrumieră.

Ex-fumătorii sunt mai sănătoşi

În Republica Moldova, conform ordinului Ministerului Sănătății nr.139 din 04.03.2016 a fost instituit serviciului de consiliere și tratament pentru renunțarea la fumat. Pentru mai multe detalii apelați linia verde 080010001 și consultați   www.imspdrn.md


Ziua de 14 noiembrie este Ziua Mondială de Luptă Împotriva Diabetului Zaharat

a

In fiecare an,  pe data de 14 noiembrie, in lume este marcata Ziua mondiala a diabetului, ce are drept scop de a aduce la cunostinta populatiei manifestarile diabetului zaharat si complicatiile sale si de a promova masuri de preventie a imbolnavirii. Din cauza cresterii progresive in lume a numarului de bolnavi cu diabet in ultimii ani, Organizatia Mondiala a Sanatatii a declarat diabetul drept epidemie. In prezent in lume sunt inregistrate peste 250 mln de persoane bolnave de diabet, iar catre anul 2025, conform prognosticurilor, aceasta cifra va creste pina la 380 mln.

Diabetul zaharat este una dintre cele mai raspindite boli cronice netransmisibile si cea mai frecventa boala endocrina. Maladia se caracterizeaza prin tulburari ale intregului metabolism, in special ale metabolismului glucidelor si prin complicatii care afecteaza ochii, rinichii, nervii si vasele de sange.

In functie de cauzele si mecanismul aparitiei se deosebesc mai multe tipuri de diabet zaharat, dar cel mai des intalnite sunt diabetul de tip 1 si diabetul de tip 2.

Diabetul zaharat de tip 1 afecteaza preponderent persoanele tinere non-obeze (pana la 30-40 ani), iar in lipsa tratamentului evolueaza rapid spre cetoacidoza — una din complicatiile acute, grave ale diabetului. Drept cauza nemijlocita a aparitiei acestui tip de diabet este lipsa insulinei provocata de destructia autoimuna a celulelor β din pancreas. Diabetul zaharat de tip 1 necesita intotdeauna tratament cu insulina, fiind numit diabet insulino-dependent. Aceasta situatie apare in urma predispozitiei genetice mostenite.

Diabetul zaharat de tip 2 survine de obicei dupa varsta de 40 ani si afecteaza mai des persoanele obeze cu predispunere la aceasta maladie. Manifestarile clinice ale maladiei la inceput sunt usoare si adesea diagnosticul este stabilit tarziu, in faza de complicatii.

Alte forme ale diabetului, ca diabetul zaharat al gravidelor, diabetul simptomatic si formele speciale sunt mai rar diagnosticate, deosebindu-se fiecare prin particularitatile sale.

Simptomele comune tuturor tipurilor bolii sunt: sete exagerata, urinari frecvente (poliurie), apetit exagerat (polifagie), deseori cu atractie pentru dulciuri, prurit (mancarime) cutanat si in regiunea organelor genitale, scadere in pondere, oboseala, tulburari de vedere.

Prin consecintele sale — afectarea vaselor sangvine, nervilor, inimii, rinichilor, ochilor, diabetul zaharat provoaca invalidizarea frecventa a persoanelor in virsta apta de munca. Totodata, costul intretinerii bolnavilor invalidizati prin diabet este de 7-10 ori mai mare decit cheltuielile necesare pentru tratamentul eficient si ingrijirile medicale acordate acestor pacienti.

Factorii de risc pentru diabetul zaharat sunt: factori genetici, rasa si etnia, varsta inaintata — factori de nu pot fi modificati; dar si factori care pot fi controlati, precum: greutatea corporala excesiva, sedentarismul, stresul psihic excesiv, abuzul alimentar, respectiv excesul de produse zaharoase. Controlul acestor factori are o importanta majora in prevenirea maladiei.

Astfel, principala cale de prevenire a diabetului zaharat este informarea populatiei despre pericolul acestei maladii si a complicatiilor diabetice si caile de prevenire ale maladiei, o atentie sporita fiind atrasa persoanelor cu diabet sau cu risc sporit pentru diabet. Modalitati de prevenire ale diabetului zaharat sunt: alimentatia sanatoasa, bogata in fructe si legume, cereale integrale, mentinerea unei greutati corporale adecvate, adoptarea unui mod de activ viata.

 De Ziua mondiala a diabetului in toate institutiile medicale se anunta „Ziua usilor deschise» pentru consultatii gratuite la diabet. Totodata, in institutiile medicale se va efectua screeningul diabetului in grupele de risc (persoane cu virsta de peste 40 de ani, cu un mod de viata sedentar, supraponderale, ce au avut antecedente de diabet la rude de gradul intii, femei care au nascut un copil cu greutatea peste 4 kg, s.a.),

Medicii subliniaza ca prin adoptarea unui mod de viata sanatos si activ maladia poate fi invinsa si bolnavii cu diabet zaharat pot duce un mod de viata obisnuit. Totodata, specialistii recomanda persoanelor cu risc sporit pentru diabet monitorizarea nivelul glucozei in singe.

Totodata, conform Programului national de profilaxie a diabetului zaharat „MoldDiab», urmeaza sa fie extinsa practica medicala a programului privind profilaxia diabetului zaharat, recomandat de Organizatia Mondiala a Sanatatii, prin „Scoala diabetului» in Centrele medicilor de familie din republica.

TU POȚI PREVENI DIABETUL.


Ziua

12 noiembrie – Ziua Mondială

de Luptă împotriva Pneumoniei

Pe data de 12 noiembrie, în întreaga lume este marcată „Ziua Mondială de Luptă împotriva Pneumoniei”, cu genericul  “Stopați pneumonia: investiții în sănătatea copiilor”.

Scopul acestei iniţiative globale este sensibilizarea opiniei publice cu privire la pneumonie, prevenirea şi tratarea acestei maladii, generarea acţiunilor de combatere a pneumoniei.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, pneumonia este cea mai importantă cauză de deces la copiii cu vârsta sub 5 ani. În anul 2012, 1,1 milioane de copii cu vârsta mai mică de cinci ani au decedat de pneumonie, cei mai mulţi dintre ei având până la doi ani. Pneumonia are un impact dezastruos asupra familiilor social-vulnerabile. Copiii care trăiesc în familii cu venituri mici sunt cei mai susceptibili de a fi afectaţi de pneumonie.

Pneumonia, în mare parte, este cauzată de agravarea infecţiei respiratorii deja existente în organism. Copilul poate face pneumonie şi dacă intră în contact direct cu secreţiile nazale ale unui copil bolnav sau se află mai mult timp în apropierea unei surse de infecţie.

Pneumonia este o formă de infecţie respiratorie acută, care afectează plămânii şi este cauzată de o serie de agenţi infecţioşi, inclusiv virusuri, bacterii şi ciuperci. Alţi factori ce favorizează apariţia pneumoniei sunt: condiţiile precare de îngrijire şi igienă pesonală; nutriţie dezechilibrată şi malnutriţie; contactul cu mediile aglomerate şi instituţionalizarea (creşe, grădiniţe); expunerea la fum; anemia; afecţiunile deja existente (copilul va fi mult mai predispus la pneumonie în formă gravă, dacă suferă deja de anumite boli, precum malformaţii congenitale, bronşite, HIV, rujeola etc.).

Simptomele pneumoniei la copiii de 0-5 ani sunt: febră ridicată (> 39°C), frisoane, tuse, lipsa poftei de mâncare, vome, dureri de cap. La început, pneumonia poate părea o simplă răceală, deoarece primele manifestări sunt comune – tuse, obstrucţie nazală şi febră. Însă, următoarele simptome de instalarea pneumoniei sunt: dificultate în respiraţie, şuierat la expiraţie, stare generală alterată, febră persistentă, respiraţii frecvente.

Prevenirea pneumoniei și tratamentul la timp și corect reduce mortalitatea infantilă, iar pentru a realiza aceste obiective în continuare rămân a fi importante:

  • imunizarea împotriva Hib, pneumococ, rujeola și tuse convulsivă (pertusis);
  • alăptarea la sân în primele șase luni;
  • respectarea strictă a regulilor de igienă personală, cu spălarea pe mâini cu săpun, în instituțiile pentru copii și la domiciliu;
  • diminuarea poluării aerului din interiorul încăperilor prin utilizarea sobelor sigure;
  • interzicerea fumatului în prezența copiilor etc.

Educarea părinților în direcția adoptării unui comportament preventiv este o componentă esențială a strategiei mondiale de reducere a mortalității infantile, iar imunizarea cu un vaccin îmbunătățit continuu este cea mai eficientă soluție de prevenție.


q

29 septembrie — Ziua Mondiala a Inimii


            Începând din anul 2000, în fiecare an, în ultima duminică a lunii septembrie, la iniţiativa Federaţiei Internaţionale a Inimii (F.I.I.) şi sub patronajul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) se sărbătoreşte în toată lumea ZIUA MONDIALĂ A INIMII

            În lume, bolile cardiovasculare fac, în fiecare an, peste 17 milioane de victime, reprezentând prima cauză de mortalitate. Bolile cardiovasculare pot să fie determinate de către o serie de factori de risc, unii nemodificabili, alţii, putând fi influenţaţi de stilul nostru de viaţă.

            Astfel, factorii de risc neinfluenţabili sunt :

— vârsta – după vârsta de 55 de ani, factorii de risc acumulaţi şi dezvoltaţi de către o persoană pe parcursul vieţii se dublează la fiecare 10 ani
— antecedentele familiale – dacă unul dintre părinţi, sau un frate/soră a suferit de o afecţiune coronariană sau AVC înainte de vârsta de 65 de ani pentru femei şi de 55 de ani pentru bărbaţi, riscul de îmbolnăvire prin aceste afecţiuni creşte
— sexul – referitor la AVC –uri, riscul îmbolnăvirii este egal între femei şi bărbaţi; pentru restul bolilor cardiovasculare,bărbaţii sunt mai expuşi îmbolnăvirii decât femeile aflate înainte de menopauză, iar după instalarea menopauzei, riscul devine egal cu al bărbaţilor.

Conform Federaţiei Internaţionale a Inimii, aproximativ 80% din decesele premature datorate bolilor cardiovasculare ar putea fi evitate prin controlul următorilor factori de risc (modificabili) :

  • fumatul
  • alimentaţia nesănătoasă (bogată în dulciuri şi grăsimi, săracă în legume şi fructe)
  • hipertensiunea arterială
  • valori crescute ale colesterolului şi trigliceridelor
  • obezitatea
  • sedentarismul (insuficienta/lipsa mişcării)

Specialiştii încurajează populaţia să iniţieze anumite schimbări comportamentale pentru sănătatea inimii ţinând cont de o serie de măsuri simple, cum ar fi :

  • să avem o alimentaţie sănătoasă– consumul zilnic de 5 porţii de fructe şi legume. Evitarea alimentelor procesate care sunt sărace în nutrienţi dar sunt surse ascunse de calorii, grăsimi, zahăr şi sare. Să optăm pentru meniuri sănătoase atunci când servim masa la cantină de la locul de muncă sau la restaurant.
  • să fim activi– practicarea a minim 30 de minute de activitate fizică pe zi ajută la prevenirea multor afecţiuni şi să lucrăm mai bine.
  • să introducem exerciţiul fizic inclusiv când vizăm locul de muncă– deplasarea pe jos sau cu bicicleta dacă este posibil, utilizarea scărilor în locul liftului, scurtă plimbare în pauza de prânz etc.
  • să spunem NU fumatului– riscul de boli coronariene se înjumătăţeşte după un an de renunţare la fumat, urmând ca apoi să devină egal cu al nefumătorilor. Să încurajăm mediile de viaţă şi muncă fără fum de ţigară.
  • să limităm consumul de alcool– un consum exagerat de alcool determină creşterea tensiunii arteriale, dar şi creşterea în greutate.
  • să menţinem o greutate corporală optimă– pentru a evita o mare parte din afecţiunile cardiovasculare grave.
  • să ne cunoaştem propriul risc de boli cardiovasculare– să monitorizăm periodic valorile TA, colesterolului, trigliceridelor, glicemiei, indicelui de masă corporală etc.
  • să încurajăm petrecerea unor momente fără stres la locul de muncă– scurte pauze pentru diferite exerciţii fizice, convorbiri informale etc.

            Pentru prevenirea îmbolnăvirilor prin boli cardiovasculare fiecare dintre noi ar putea face nişte paşi concreţi pentru un program personal de promovarea a unui stil de viaţă sănătos.

La nivel local, instituţia noastră, prin compartimentul Promovarea Sănătăţii, desfăşoară pe tot parcursul anului o campanie de informare-educare-comunicare care cuprinde mai multe tipuri de activităţi: realizare de materiale informative la temă, distribuţia acestora prin cabinetele medicilor de familie şi cele şcolare, farmacii şi asistenţi medicali comunitari.