ZILE MONDIALE

Autismul este o afecțiune neurologică pe tot parcursul vieții, care se manifestă în copilăria timpurie, indiferent de sex, rasă sau statut socio-economic. Termenul de Tulburări de Spectru Autist se referă la o serie de caracteristici de ordin neuro-psihice și de comportament, iar suportul adecvat și acceptarea acestei variații neurologice — permit persoanelor cu autism să se bucure de oportunități egale și de participare deplină în societate. Autismul se caracterizează în special prin interacțiunile sale sociale unice, prin căile non-standard de învățare, interesele intense în anumite subiecte, înclinația spre rutină, provocările în comunicare și modalitățile speciale de prelucrare a informațiilor senzoriale.

Pentru multe persoane cu autism, accesul la tehnologii de asistență accesibile este o condiție necesară pentru a putea să-și exercite drepturile fundamentale ale omului și să participe pe deplin la viața comunităților lor, contribuind astfel la realizarea obiectivele de dezvoltare durabilă.

Deși progresele tehnologice sunt continue, există încă obstacole majore în calea utilizării tehnologiilor de asistență, inclusiv costurile ridicate, lipsa disponibilității, lipsa de cunoaștere a potențialului lor și lipsa de instruire în utilizarea lor. Datele disponibile indică faptul că, în mai multe țări în curs de dezvoltare, mai mult de 50% din persoanele cu dizabilități, care au nevoie de dispozitive de asistență nu le pot primi.

În septembrie 2018, Secretarul General al ONU a lansat o nouă Strategie privind noile tehnologii, care urmărește să definească modul în care sistemul Națiunilor Unite va sprijini utilizarea acestor tehnologii pentru a accelera realizarea agendei de dezvoltare durabilă către a. 2030.

Rata autismului la nivel global este ridicată, iar lipsa de înțelegere are un impact enorm asupra indivizilor, familiilor și comunităților acestora. Stigmatizarea și discriminarea asociate cu diferențele neurologice rămân obstacole substanțiale în calea diagnosticării și a tratamentului în majoritatea țărilor din lume.

Fapte despre autism (sursa: www.autismspeaks.org )

·        În 2018, Centrul de Control  a Bolilor, a stabilit, că aproximativ 1 din 59 de      copii este diagnosticat cu o tulburare a spectrului de autism,

  • Băieții sunt de patru ori mai susceptibili de a fi diagnosticați cu autism decât fetele.
  • Majoritatea copiilor erau diagnosticați după vârsta de 4 ani, deși autismul poate fi diagnosticat în multe cazuri până la vârsta de 2 ani.
  • 31% dintre copiii cu autism au o dizabilitate intelectuală avansată, adică coeficientul inteligenței [IQ] este mai mică de 70.
  • Autismul afectează toate grupurile etnice și socio-economice.
  • Intervenția timpurie oferă cea mai bună oportunitate de a sprijini dezvoltarea sănătoasă și de a oferi beneficii pe tot parcursul vieții persoanelor cu TSA.
  • Nu există diagnostic medical pentru autism.
  • Aproape două treimi dintre copiii cu autism cu vârste cuprinse între 6 și 15 ani au fost hărțuiți. 
  • Circa 28% dintre copiii cu vârstă de 8 ani cu TSA au comportamente auto-vătămătoare: traumatizarea capului, mușcarea brațelor și zgârierea pielii sunt printre cele mai frecvente.
  • Înecul rămâne o cauză principală de deces pentru copiii cu autism și reprezintă aproximativ 90% la copii cu vârsta de 14 ani și mai tineri. 

Menționăm că, în Republica Moldova, în anul 2017 au fost înregistrați oficial circa 346 de copii cu TSA. Tulburările de spectru autist (autism) reprezintă un grup de tulburări de dezvoltare psihologică profundă a copilului, caracterizate printr-o deteriorare calitativă severă în interacţiune socială reciprocă, comunicare și comportament.

         Cauzele de dezvoltare a TSA sunt încă insuficient studiate, dar majoritatea cercetările indică faptul, că genetica este implicată în marea majoritate de dezvoltare a cazurilor de autism. De menționat, că copiii născuți de părinți mai în vârstă — prezintă un risc mai mare de a avea autism. Se presupune, că părinții care au un copil cu autist, șansele de a naște al doilea copil TSA este de  2-18%.

Studiile au arătat că printre gemenii identici, dacă un copil are autism, celălalt va fi afectat de aproximativ 36 până la 95% din timp. La gemenii non-identici, dacă un copil are autism, atunci celălalt este afectat în proporție de 31% din timp.

În ultimele două decenii, cercetări ample au pus întrebarea: dacă există vreo legătură între vaccinările din copilărie și autism. Rezultatele acestei cercetări sunt clare: vaccinurile nu provoacă autism. 

Provocări asociate autismului

Simptomele de bază a autismului sunt provocările (dereglările) de comunicare socială și comportamente limitate, repetitive. În autism, aceste simptome pot să apară încă din copilărie (deși pot să nu fie recunoscute) și persistă toată viață,

Multe persoane cu autism au probleme senzoriale. Acestea implică de obicei supra-sau sub-sensibilități la sunete, lumini, atingeri, gusturi, mirosuri, dureri și alți stimulenți. Autismul este, de asemenea, asociat cu rate ridicate ale anumitor condiții fizice și psihice.

Provocări ale comunicării sociale

Copiii și adulții cu autism întâmpină dificultăți în comunicarea verbală și non-verbală. De exemplu, pot să nu înțeleagă sau să folosească în mod corespunzător limba vorbită (aproximativ o treime din persoanele cu autism sunt nonverbale), gesturile, contactul vizual, expresiile faciale, tonul vocii, etc. 

Comportamente restricționate și repetitive

Comportamentele limitate și repetitive variază foarte mult în spectrul autismului și pot include:

  • mișcări repetitive ale corpului (de exemplu, balansare, înclinare, rotire, alergare înainte și înapoi);
  • mișcări repetitive cu obiecte (de ex. roți, bastoane, pârghii de răsturnare);
  • comportamente ritualice (de exemplu, îndoirea obiectelor, atingerea repetată a obiectelor într-o ordine stabilită);
  • interese înguste sau extreme în anumite subiecte;
  • necesitatea unei rutine și rezistență la schimbare (același program zilnic, meniu de masă, haine, drum spre școală). 

Printre riscurile (provocările) de ordin medical asociate autismului se menționează următoarele:

  • tulburări condiționate de hiperactivitate și deficit de atenție, afectează circa 30 – 60% dintre copiii cu autism;
  • mai mult de jumătate dintre copiii cu autism au una sau mai multe probleme cronice de somn;
  • tulburările de anxietate afectează până la 40% dintre copii și adolescenți cu TSA;
  • depresia afectează aproximativ 7% dintre copii și 26% dintre adulții cu autism;
  • copiii cu autism au de aproape opt ori mai multe șanse de a suferi de una sau mai multe tulburări gastro – intestinale, decât alți copii; 
  • o treime din persoanele cu autism suferă de epilepsie (tulburare de convulsii).

Problemele de sănătate asociate autismului se extind pe întreaga durată a vieții — de la copii mici la vârstnici. Aproape o treime (32%) de copii cu vârste cuprinse între 2 și 5 ani cu autism sunt supraponderali și 16% dintre ei — sunt obezi.

Intervenția timpurie în tratament și susținerea persoanelor cu autism — pot îmbunătăți substanțial abilitățile lor de învățare, comunicare, adaptare socială, precum și dezvoltare a creierului.

În Republica Moldova a fost lansat proiectul „Ajutor pentru copiii cu tulburări de spectru autist și alte tulburări genetice în Republica Moldova, 2018-2021”, implementat de A.O. „ADRA Moldova” și „A.O. SOS Autism”, cu sprijinul financiar al Guvernului Cehiei. Astfel, în țară vor funcționa Centre specializate de intervenție pentru copii și adulți cu tulburări din spectrul autist (TSA).

         În cadrul acestor centre, va fi oferit suport specializat copiilor și tinerilor adulți în realizarea maximă a potenţialului său de dezvoltare fizică, cognitivă, socio-afectivă, comunicativă, a capacităţii de adaptare, prin acordarea serviciilor de sănătate mintală, corecţie logopedică, kinetoterapie, servicii psiho-pedagogice, psihologice, etc.


 

24 martie 2019 –  Zilei Mondiale a tuberculozei.

Genericul  „E timpul pentru acțiune!”

În fiecare an, Ziua Mondială a Tuberculozei este consemnată pe 24 martie cu scopul de a crește gradul de conștientizare a populației asupra consecințelor devastatoare asupra sănătății, sociale și economice ale tuberculozei (TBC) și pentru a intensifica eforturile de a pune capăt epidemiei globale de tuberculoză. Data marchează ziua când dr. Robert Koch în 1882 a anunțat, că a descoperit bacteria care provoacă tuberculoza, care a deschis calea spre diagnosticarea și vindecarea acestei boli.

În ciuda progreselor semnificative înregistrate în ultimele decenii, tuberculoza continuă să fie cel mai mare criminal infecțios din întreaga lume, cauzând peste 4 500 de decese pe zi, iar 30000 oameni se îmbolnăvesc zilnic. Eforturile globale în lupta cu tuberculoza au salvat începând cu anul 2000 peste 54 milioane vieți și au scăzut nivelul de mortalitate prin tuberculoză cu 42%. Cu scopul înfruntării tuberculozei, liderii mai multor țări s-au adunat la prima în istorie conferință ONU de nivel înalt din septembrie 2018. Apariția tuberculozei multidrog rezistente (MDR-TB) prezintă o amenințare majoră la adresa securității sănătății și ar putea scădea șansele în lupta împotriva tuberculozei.

         Tema Zilei Mondiale a Tuberculozei din 2019 — „E timpul pentru acțiune!” se concentrează pe urgentarea îndeplinirii angajamentelor luate de liderii mondiali cu scopul:

  • extinderii accesului la prevenire și tratament;
  • promovarea corectă, echitabilă, bazată pe drepturile omului și orientată către pacient a luptei împotriva tuberculozei;
  • asigurarea unei finanțări suficiente și durabile, inclusiv finanțarea cercetărilor științifice;
  • Încetării stigmatizării și a discriminării;
  • dezvoltarea responsabilității, etc.

 Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat proiectul comun «Depistați. Tratați pe toți. # Eliminați TB» ( Engl: Find. Treat. All. # EndTB») cu Fondul Global și Parteneriatul ”Stop TB,”  pentru a accelera măsurile de intervenție și asigura accesul la asistență medicală, în conformitate cu angajamentul general al OMS privind acoperirea universală  cu servicii în sănătate. De Ziua Mondială a tuberculozei, OMS solicită guvernelor, comunităților afectate, organizațiilor societății civile, furnizorilor de servicii medicale și partenerilor naționali / internaționali să-și unească forțele sub motto-ul comun «Depistați. Tratați pe toți. # Eliminați TB»  astfel, încât nimeni să nu fie lăsat în urmă. 

 

Situația epidemiologică prin tuberculoză la nivel global

Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății pe parcursul anului 2017, circa 10 milioane de persoane s-au îmbolnăvit de tuberculoză, iar peste 1,6 milioane de persoane au decedat (inclusiv 0,3 milioane persoane cu TB asociată cu HIV). Tuberculoza devenind astfel, cel mai mare ucigaș infecțios la nivel mondial.

În 2017, aproximativ 1 milion de copii s-au îmbolnăvit de tuberculoză și 230000 de copii au decedat de TB (inclusiv copiii cu TB asociată cu HIV).

Oricine poate contracta TB,  însă boala prosperă printre persoanele care trăiesc în sărăcie, comunități și grupuri marginalizate și alte grupuri vulnerabile. Acestea includ: migranții, refugiații, minoritățile etnice, minerii și alte persoane care lucrează și locuiesc în zone cu risc sporit, persoanele în vârstă, familii marginalizate, etc.

Factori precum: malnutriția, sărăcia, salubritatea deficientă în combinație cu consumul de tutun și alcool, diabet zaharat – majorează riscul și crește receptivitatea la TBC. În plus, accesul la serviciile medicale este adesea împiedicat de costurile mari, asociate bolii. Transmiterea tuberculozei multidrog rezistente (MDR-TB) crește simțitor povara tuberculozei și împiedică la reducerea morbidității și mortalității, cauzate de această maladie.

Tuberculoza (TBC) a existat de milenii și rămâne o problemă majoră de sănătate la nivel mondial. Aceasta afectează sănătatea a aproximativ 10 milioane de persoane în fiecare an și este una dintre primele zece cauze ale decesului la nivel mondial. În ultimii 5 ani, aceasta a fost principala cauză a decesului provocat de un singur agent infecțios, clasându-se deasupra HIV/SIDA. Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că, cu un diagnostic precoce și un tratament corect, majoritatea persoanelor bolnave de tuberculoză pot fi vindecate.

Un număr estimat de 54 de milioane de vieți au fost salvate prin diagnosticarea și tratamentul TBC între 2000 și 2017.

La nivel mondial, incidența tuberculozei scade cu aproximativ 2% pe an. Acest lucru ar trebui să accelereze până la o scădere anuală de 4-5% pentru a atinge scopurile Strategiei de eliminare a tuberculozei până în 2020. Eradicarea epidemiei de TB până în 2030 se numără printre obiectivele de sănătate ale Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

 

Situația epidemiologică prin tuberculoză în Republica Moldova

Pe parcursul ultimilor ani, în Republica Moldova, se constată o tendinţă de stabilizare a situaţiei epidemiologice a tuberculozei, morbiditatea prin tuberculoză în anul 2017 se menţine la nivel înalt — 3358 de cazuri (2016 – 3576 cazuri). Incidenţa globală prin tuberculoză în anul 2017 constituie 83,3 la 100.000 populaţie (anul 2016 – 88.6 la 100.000 populaţie). Mortalitatea prin tuberculoză în 2017 a constituit 7.9 la 100000 populaţie (2016 – 9.4 la 100.000 populaţie) (321 cazuri în 2017 și 372 cazuri în 2016). Doar 78 sută dintre bolnavii de tuberculoză sensibilă se tratează până la capăt, iar cea multidrog-rezistentă – are o rată de succes de doar 66 la sută.

 

Tuberculoza: cauzele și căile de transmitere

Tuberculoza este cauzată de o bacterie (Mycobacterium tuberculosis) care afectează cel mai des plămânii și se răspândește de la o persoană la alta prin aer. Aproximativ un sfert din populația lumii suferă de tuberculoză  latentă, ceea ce înseamnă că au fost deja  infectați cu bacterii TB, dar nu sunt (încă) bolnavi de boală și nu pot transmite boala. Persoanele infectate cu bacteriile tuberculozei au un risc de 5-15% de a se îmbolnăvi de TB pe parcursul vieții. Cu toate acestea, cei cu un sistem imun compromis, cum ar fi: persoanele infectate cu HIV, malnutriți sau bolnabii de diabet, fumătorii — prezintă o risc mult mai mare de a se îmbolnăvi.

Atunci când o persoană dezvoltă forma activă de tuberculoză, simptomele cum ar fi: tusea, febra, transpirația nocturnă sau pierderea în greutate pot fi nesemnificative timp de mai multe luni. Acest lucru poate duce la întârzieri în adresabilitate și rezultă în transmiterea bacteriilor altor persoane. Persoanele cu TB activă pot infecta alte 10-15 persoane prin contact strâns pe parcursul unui an.

Simptomele comune ale TBC pulmonare active sunt tusea cu sputa și ocazional cu sânge, dureri în piept, slăbiciune, scădere în greutate, febră și transpirații nocturne.

Tratament. Tuberculoza este o boală ce poate fi vindecată definitiv. Micobacteria tuberculozei sensibilă la medicamente este tratată cu un curs standard de 6 luni cu 4 medicamente antimicrobiene, însoțite de informare, supraveghere și sprijinul pacientului de către un lucrător medical sau un voluntar instruit. Marea majoritate a cazurilor de tuberculoză pot fi vindecate, atunci când medicamentele sunt accesibile și administrate în mod corespunzător.

Între anii 2000 și 2017, au fost salvate aproximativ 54 de milioane de vieți prin diagnosticarea și tratamentul tuberculozei.

 

TBC și HIV.

Persoanele care trăiesc cu HIV au o probabilitate de 20 până la 30 de ori mai mare de a dezvolta forma activă a tuberculozei decât persoanele fără HIV.  HIV și TB formează o combinație letală, fiecare accelerează progresul celuilalt. În 2017, aproximativ 0,3 milioane de persoane au murit de TB asociată cu HIV. În 2017, au fost înregistrate aproximativ 0,9 milioane de cazuri noi de tuberculoză în rândul persoanelor HIV pozitive, dintre care 72% trăiau în Africa.

OMS recomandă o abordare bazată pe 12 componente a activităților de colaborare în domeniul TB-HIV, inclusiv acțiuni de prevenire și tratament al infecțiilor și bolilor, pentru reducerea deceselor.

 

Tuberculoza multi — drog rezistentă

Medicamentele anti-TB au fost utilizate de zeci de ani, iar tulpinile care sunt rezistente la 1 sau mai multe dintre medicamente au fost documentate în fiecare țară cercetată. Rezistența la medicamente apare atunci când medicamentele anti-TB sunt utilizate necorespunzător, prin prescrierea incorectă de către medici, medicamente de proastă calitate și pacienții care întrerup tratamentul prematur.

Tuberculoza multidrog rezistenta (MDR-TB) este o forma de TB cauzata de bacterii care sunt rezistente la isoniazid si rifampicina, cele mai puternice medicamente anti-TB de prima linie. MDR-TB poate fi tratată prin utilizarea medicamentelor de linia a doua. Cu toate acestea, opțiunile de linia a doua de tratament sunt limitate și necesită chimioterapie extinsă (până la doi ani de tratament) cu medicamente care sunt scumpe și toxice.

În unele cazuri, se poate dezvolta o rezistență mai severă la medicamente. Tuberculoza rezistentă la medicamente (XDR-TB) este o formă mai gravă de MDR-TB cauzată de bacterii care nu răspund la cele mai eficiente medicamente anti-TB de linia a doua.

            În 2017, MDR-TB rămâne o criză a sănătății publice și o amenințare la adresa securității sănătății. OMS estimează că au existat 558 000 de cazuri noi cu rezistență la rifampicină — cel mai eficient medicament de primă linie, dintre care 82% au fost MDR-TB.             La nivel mondial, doar 55% din pacienții cu MDR-TB sunt tratați cu succes. În 2016, OMS a aprobat utilizarea unui regim de tratament scurt, standardizat pentru pacienții cu MDR-TB care nu sunt cauzate de tulpini rezistente la medicamente de a doua linie de TBC. Acest regim durează 9-12 luni și este mult mai puțin costisitor decât tratamentul convențional pentru MDR-TB, care poate dura până la doi ani.             În iulie 2018, un grup independent de experți, convocat de OMS, au analizat cele mai recente dovezi privind tratamentul tuberculozei rezistente la medicamente. Recomandările actualizate și consolidate de  informații operative privind schimbările majore în liniile directoare de tratament a TB rezistente la medicamente — vor fi publicate în curând pe site-ul oficial al OMS (www.who.int ).           

De menționat, că în Republica Moldova în scopul reducerii poverii tuberculozei, inclusiv a tuberculozei rezistente la medicamente se implementează Programul național de control al tuberculozei pentru anii 2016 – 2020 (aprobat prin HG. Nr.1160 din 20.10.2016). Acest scop va fi realizat prin asigurarea accesului universal la servicii de prevenire, diagnostic și tratament de calitate și aplicarea intervențiilor strategice centrate pe pacient.

 E timpul pentru acțiune! E timpul să lichidăm tuberculoza. 


19 noiembrie – Ziua  Mondială
a comemorării victimelor accidentelor.
Obiectivul către 2020: reducerea accidentelor rutiere și traumatismelor grave cu 50%.
 6
Ziua Mondială a comemorării victimelor accidentelor rutiere a fost lansată  în 1993 și marcată, promovată la nivel mondial de Federația Europeană a Victimelor Traficului Rutier și organizațiile asociate. La 26 octombrie 2005, Organizația Națiunilor Unite a aprobat-o ca o zi globală care trebuie desfășurată în a treia duminică a lunii noiembrie a fiecărui an, ca o zi importantă de promovare a prevenirii accidentelor rutiere. Organizația Mondială a Sănătății și Cooperarea ONU privind siguranța rutieră încurajează guvernele și ONG-urile din întreaga lume să comemoreze această zi.
În această zi ne amintim de milioane de oameni uciși și răniți pe drumurile lumii, împreună cu familiile, prietenii și mulți alții care sunt de asemenea afectați.

Tema pentru anul 2017 este “Obiectivul către 2020: reducerea accidentelor rutiere și traumatismelor grave cu 50%”, conform obiectivului de dezvoltare durabilă 3.6: reducerea cu 50% a numărului de decese și traumatisme grave până în 2020. 

Decesele și traumatismele rutiere sunt evenimente brutale, violente, traumatizante. Impactul lor este de lungă durată, adesea permanent.

Aproximativ 1,3 milioane de oameni mor anual pe drumurile lumii și între 20 și 50 de milioane suferă răni ne-fatale. Accidentele de trafic rutier reprezintă o cauză majoră de deces în rândul tuturor grupurilor de vârstă și principala cauză a decesului în rândul celor cu vârste între 15-29 ani.

93% din aceste decese din traficul rutier apar în țările cu venituri mici și medii, care dețin doar 54% din vehiculele înregistrate în lume. Pietonii, bicicliștii, motocicliștii și pasagerii lor sunt cunoscuți drept «utilizatori vulnerabili ai drumurilor» și reprezintă jumătate din numărul de decese din traficul rutier din întreaga lume. Consumul de alcool creste riscul de accidentare dramatic peste concentrația de alcool din sânge (BAC) de 0,05 g/dl. OMS recomandă o concentrație a alcoolului în sânge  de ≤ 0,05 g / dl pentru populația generală în timpul conducerii și o limită de ≤ 0,02 g / dl pentru șoferii tineri și începători. Doar 34 de țări, reprezentând 29% din populația lumii, au legi naționale de consum a alcoolului în timpul conducerii.

 Fapte cheie

  • Aproximativ 1,25 milioane de persoane mor în fiecare an ca urmare a accidentelor rutiere.
  • Leziunile din traficul rutier sunt principala cauză a decesului în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani.
  • În țările cu venituri mici și medii se înregistrează 90% din decesele pe drumurile mondiale, chiar dacă aceste țări au aproximativ 54% din vehiculele mondiale. Aproape jumătate dintre cei care mor pe drumurile lumii sunt «utilizatori vulnerabili ai drumurilor»: pietoni, bicicliști și motocicliști.
  • Accidentele de trafic rutier costă majoritatea țărilor 3% din produsul lor intern brut.
  • Fără acțiuni susținute, accidentele rutiere se preconizează că vor deveni a șaptea cauză principală de deces până în 2030.
  • Agenda pentru dezvoltare durabilă adoptată în 2030 a stabilit o țintă ambițioasă de reducere la jumătate a numărului global de decese și răniri cauzate de accidentele rutiere până în 2020.

În Republica Moldova, potrivit Inspectoratului Național de Patrulare, pe parcursul anului 2016, au fost înregistrate 2445 accidente rutiere, în care 308 persoane au decedat, iar altele 2904 au suferit traumatisme.

Efectuând o analiză a accidentelor rutiere, principalele cauze sunt:

  • viteză neadecvată vizibilităţii, condiţiilor, situaţiei rutiere – 693, 139 decedaţi şi 809 traumatizaţi;
  • neacordarea priorităţii altor vehicule – 410,8 decedaţi şi 555 traumatizați;
  • neacoradrea priorităţii pietonilor – 301,18 decedaţi şi 300 traumatizați;
  • schimbarea direcţiei de deplasare (viraj incorect) – 253,12 decedaţi şi 318 traumatizați;
  • traversarea neregulamentară de către pietoni – 157,13 decedaţi şi 145 traumatizați;
  • stare de ebrietate alcoolică, adormire la volan — 130,32 decedaţi şi 164 traumatizați;
  • conducere imprudentă – 115,19 decedaţi şi 128 traumatizați; nerespectarea distanţei dintre vehicule – 94,1 persoană decedată şi 125 traumatizați;
  • depăşirea limitei de viteză stabilită – 95,29 decedaţi şi 89 traumatizați.

Cine este în pericol?

Vârstă

Persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 44 de ani reprezintă 48% din decesele din traficul rutier la nivel mondial.

Sex

De la o vârstă fragedă, bărbații sunt mai predispuși să se implice în accidente rutiere decât femeile. Aproximativ trei sferturi (73%) din totalul deceselor din traficul rutier apar în rândul tinerilor sub 25 de ani care sunt aproape de trei ori mai susceptibili de a fi uciși într-un accident rutier, ca femele tinere.

Factori de risc

Accelerare

  • O creștere a vitezei medii este direct legată atât de probabilitatea apariției unui accident, cât și de severitatea consecințelor accidentului.
  • Riscul unui pieton adult la moarte este mai mic de 20% dacă este lovit de o mașină la 50 km/h și aproape 60% dacă este lovit la 80 km/h.

Conducerea sub influența alcoolului și a altor substanțe psihoactive

  • Conducerea sub influența alcoolului și a oricărei substanțe psihoactive sau a unui medicament crește riscul unui accident care are ca rezultat moartea sau traumatisme grave.
  • În cazul conducerii în stare de ebrietate, riscul unui accident de circulație începe de la un nivel scăzut al concentrației de alcool din sânge  și crește semnificativ atunci când concentrația alcoolului în sânge a șoferului este ≥ 0,04 g / dl.

Nefolosirea căștilor de motocicletă, a centurilor de siguranță și a sistemelor de siguranță pentru copii

  • Folosirea corectă a unei căști de motocicletă poate reduce riscul de deces cu aproape 40%, iar riscul de vătămare severă cu peste 70%.
  • Purtarea unei centuri de siguranță reduce riscul de deces pentru pasagerii din față cu 40-50%, iar pasagerii din spate cu 25-75%.
  • Dacă sunt instalate și utilizate corect, scaunele pentru copii reduc accidentele la sugari cu aproximativ 70% și decesele în rândul copiilor mici cu 54 și 80%.

 Distragere în timpul conducerii

  • Conducătorii auto care folosesc telefoanele mobile de aproximativ 4 ori  au mai multe șanse de a fi implicați într-un accident, decât conducătorii auto care nu utilizează un telefon mobil. Utilizarea unui telefon în timpul conducerii încetinește timpul de reacție (în special timpul de reacție la frânare, dar și reacția la semnalele de trafic) și face dificilă menținerea în banda corectă și menținerea distanțelor corecte următoare.

Infrastructură rutieră nesigură

Proiectarea drumurilor poate avea un impact considerabil asupra siguranței acestora. În mod ideal, drumurile ar trebui proiectate având în vedere siguranța tuturor utilizatorilor de drumuri. Aceasta ar însemna că există facilități adecvate pentru pietoni, bicicliști și motocicliști. Măsuri precum potecile, benzile de circulație, punctele de trecere sigure și alte măsuri pot fi esențiale pentru reducerea riscului de traumatism în rândul de utilizatori ai drumului.

Vehicule nesigure

Există o serie de reglementări ale ONU privind siguranța vehiculelor care, dacă ar fi aplicate standardelor de producție ale țărilor, ar putea salva multe vieți. Acestea includ obligarea producătorilor de autovehicule să respecte reglementările privind impactul frontal și lateral, să includă controlul electronic al stabilității (pentru a preveni supra-direcția) și să se asigure că pernele de siguranță (airbag-le) și centurile de siguranță sunt montate în toate vehiculele.

Asistență post-accidentală inadecvată

Întârzierile în detectarea și îngrijirea persoanelor implicate în accidente rutiere cresc gravitatea rănirilor. Îngrijirea rănilor după ce a avut loc un accident este extrem de sensibilă la timp: întârzierea minutelor poate face diferența între viață și moarte.

Aplicarea necorespunzătoare a legii în materie de trafic

În cazul în care legile de circulație privind conducerea în stare de ebrietate, purtarea centurii de siguranță, limitele de viteză, căștile și sistemele de siguranță pentru copii nu sunt aplicate, acestea nu pot determina reducerea preconizată a accidentelor rutiere și leziunilor legate de comportamente specifice. Astfel, dacă legile privind traficul nu sunt aplicate sau sunt percepute ca nefiind aplicate, probabil că nu vor fi respectate și, prin urmare, vor avea foarte puține șanse să influențeze comportamentul.

Ce se poate face pentru a preveni accidentele rutiere

Leziunile la traficul rutier pot fi prevenite. Guvernele trebuie să ia măsuri pentru a aborda siguranța rutieră într-o manieră holistică. Acest lucru necesită implicarea din mai multe sectoare, cum ar fi transportul, poliția, sănătatea, educația și acțiunile care vizează siguranța drumurilor, a vehiculelor și a utilizatorilor drumurilor.

Intervențiile eficiente includ proiectarea unei infrastructuri mai sigure și integrarea elementelor de siguranță rutieră în planificarea utilizării terenurilor și a transportului, îmbunătățirea caracteristicilor de siguranță ale vehiculelor, îmbunătățirea asistenței post-accidentale pentru victimele accidentelor rutiere, stabilirea și aplicarea legilor referitoare la riscurile cheie și sensibilizarea publicului.

Răspunsul OMS

OMS colaborează în prezent cu Inițiativa Bloomberg pentru Siguranța Rutieră Globală (BIGRS) 2015-2019 pentru a reduce numărul accidentelor și traumelor cauzate de accidente rutiere în țările și orașele cu venituri mici și mijlocii.

În 2017, OMS a lansat “Salvează Vieți” un pachet tehnic privind siguranța rutieră care sintetizează măsuri bazate pe dovezi care pot reduce în mod semnificativ decesele și traumatismele din traficul rutier. 

“Salvează Vieți” este un pachet tehnic privind siguranța rutieră, care se axează pe managementul vitezei, conducerea, proiectarea și îmbunătățirea infrastructurii, standardele de siguranță ale vehiculelor, aplicarea legilor rutiere și supraviețuirea după accident.

Pachetul conține 6 strategii și 22 de intervenții prioritare, care abordează factorii de risc și oferă îndrumări statelor membre cu privire la punerea lor în aplicare pentru a salva vieți și a îndeplini obiectivul de siguranță rutieră de a reduce în jumătate numărul de decese și traumatisme din cauza accidentelor rutiere până în 2020.


Борьба-с-курением

16 noiembrie 2017 Ziua – Națională de renunțare la fumat

„Renunțarea la fumat face aerul mai curat ”

Din anul 2013, la iniţiativa Consiliului Naţional Coordonator în domeniul Controlului Tutunului, anual în a 3-a zi de joi este marcată Ziua Naţională de renunțare la fumat. Sloganul acțiunilor de comunicare pentru acest an este „Renunțarea la fumat face aerul mai curat.

La momentul actual, fumatul reprezintă o problemă majoră de sănătate, considerându-se un factor de risc responsabil de creșterea cazurilor de boli netransmisibile severe, precum: cancerul de plămâni, bolile cardiovasculare şi respiratorii, boala obstructivă cronică a plămânilor, ateroscleroza, etc. Fumatul, de asemenea afectează grav femeile însărcinate, provocând  naşteri premature şi greutate mică a copilului la naştere, iar la nou-născuţi creşte riscul apariţiei sindromului morţii subite a sugarului.

În Republica Moldova, consumul de tutun şi expunerea la fumul de tutun este al doilea din zece factori de risc care contribuie la povara bolilor în rândul bărbaţilor, măsurată în DALY, şi a şaptea în rândul femeilor. Din cauza fumatului și expunerii la fumul de tutun în Republica Moldova se înregistrează o creștere lentă a incidenței a bolilor non-transmisibile, pentru care fumatul este un factor de risc predominant. Astfel, în ultimii 10 ani incidența cancerului în Republica Moldova a crescut de 1,4 ori. Este în creștere și prevalența bolilor, unde fumatul este factorul de risc predominant, cum ar fi: bolile cardiovasculare, cerebrovasculare, cancerul pulmonar, bolile respiratorii obstructive cronice. Anual, se înregistrează circa 5000-6000 de decese (cca. 12-14% din totalul deceselor), din cauza bolilor condiționate de consumul tutunului, inclusiv peste 60% dintre decese se înregistrează la persoanele în vârsta aptă de muncă (mortalitatea în rândul bărbaților fiind de 2 ori mai mare decât a femeilor).

Consumul de tutun implică costuri enorme pentru economiile naționale prin creșterea costurilor de îngrijire a sănătății și scăderea productivității. Se agravează inegalitățile în materie de sănătate și exacerbează sărăcia — oamenii cei mai săraci cheltuiesc mai puțin pe produsele alimentare, educație și sănătate.

Consumul de tutun este o amenințare pentru orice persoană, indiferent de sex, vârstă, rasă, cultură sau educație. Aduce suferință, boală și moarte, sărăcește familiile și economiile naționale.

 Prevederile legislative privind controlul tutunului în Republica Moldova

Pentru crearea premizelor necesare de implementare a Convenției Cadru a OMS privind Controlul Tutunului la care Republica Moldova este parte din anul 2009 și asigurarea unui grad mai înalt de protecție a sănătății populației, la 29 mai 2015 Parlamentul Republicii Moldova au adoptat modificări la  un pachet de legi în domeniul controlului tutunului (publicate în Monitorul Oficial la 18 septembrie 2015). Modificări la legislație privind controlul tutunului au scopul asigurării de către stat a condiţiilor necesare pentru protejarea sănătăţii populaţiei de consecinţele consumului produselor din tutun, a produselor asociate cu produsele din tutun şi de expunerea la fumul de tutun în spațiile publice. Legea 278 privind controlul tutunului a fost apreciată de mai mulți experți din țară și de peste hotare ca fiind una bună și riguroasă în vederea protecției sănătății publice.

Cu regret însă, constatăm, că după ce acum doi ani au adoptat pachetul de legi privind controlul tutunului în Republica Moldova, Parlamentul Republicii Moldova recent au mai operat careva modificări la un pachet de acte legislative, inclusiv și în domeniul controlului (Legea nr.185 din 21 septembrie 2017, publicată în MO  nr. 317 – 385 din 27 octombrie 2017).

Astfel, conform redacției noi a Legii privind controlul tutunului cuvintele „produs din tutun” și „fum din tutun” trebuie să se numească obligatoriu „produse din tutun pentru fumat”. Reiterăm, că, fumatul tutunului, sub orice formă, este interzis în toate spațiile publice închise și semiînchise. În aceleași timp, articolul 19 din lege a fost suplimentat cu alineatul 6 potrivit căruia „produsele din tutun, altele decât cele pentru fumat, precum și pachetele unitare și ambalajele exterioare ale acestora să fie exceptate de la interdicții”. Acest lucru înseamnă, că va fi permisă vânzarea, utilizarea și promovarea acestor produse. Restricția rămâne valabilă numai pentru produsele care ard și produc fum: țigările obișnuite, electronice, narghilea.

De asemenea, menționăm că în redacția nouă articolul 24 interzice doar plasarea pe piață a produselor din tutun care nu ard: tutunul pentru uz oral, de mestecat și nazal. Orice alt produs din tutun care nu intră în aceste trei categorii, sunt excepție de la lege. În schimb, imediat în articolul 25, alineatul 1, litera c, se menționează că li se permite minorilor să cumpere de pe internet produse din tutun care nu ard, altele decât pentru uz nazal, oral sau de mestecat.

La articolul 91 prim, din Codul Contravențional, s-au exclus și sancțiunile pentru importul, plasarea pe piață sau comercializarea produselor din tutun care nu ard, ceea ce înseamnă că pentru ele nu se vor mai plăti amenzi. De asemenea articolul 8, care prevedea amenzi pentru „utilizarea mărcilor comerciale la plasarea pe piață a produselor din tutun și produselor conexe care conțin elemente de prezentare și etichetare false, înșelătoare sau care pot crea impresii eronate despre caracteristicile, efectele asupra sănătății, riscurile și emisiile acestor produse, etc”, a fost exclus în totalitate.

Renunțarea la fumat

Beneficiile renunţării la fumat se resimt încă din primele minute:

  • La 20 de minute de la inhalarea ultimul fum de ţigară tensiunea arterială scade la valori normale. Acest fapt se poate verifica prin simpla măsurare a tensiunii arteriale imediat după o țigara şi, apoi, după alte 20 de minute.
  • La 8 ore de la stingerea ţigării nivelul de monoxid de carbon din sânge se normalizează. În consecinţă, nivelul de oxigen creşte ajungând la un nivel normal. Acest beneficiu este resimţit de fiecare fumător în fiecare zi, după cele 8 ore de somn.
  • La 24 de ore de la inhalarea ultimului fum de ţigară riscul de accident vascular şi de moarte subită scade. Fumatul majorează cu mult riscul acestor afecțiuni.
  • La 48 de ore de la renunţarea la fumat gustul şi mirosul se îmbunătăţesc. Astfel, mâncarea va avea un gust mai delicios şi un miros mai apetisant. Mai mult, după acest interval de timp, nivelul de nicotină dispare din organism.
  • La 72 de ore de la stingerea ultimei ţigări respiraţia devine mai uşoară, iar capacitatea pulmonară creşte. De asemenea, după acest interval de timp, proaspătul nefumător va simţi că are mai multă energie, iar tuburile bronhiale se relaxează.
  • La 2-3 săptămâni de la renunţarea la dependenţa de tutun circulaţia sanguină se îmbunătăţeşte. Mersul pe jos devine mai uşor, iar funcţia pulmonară creşte cu până la 30%. După zece săptămâni de la ultima ţigară circulaţia sângelui se îmbunătăţeşte continuu. Dispare senzaţia de «picioare grele», gleznele devin mai suple, anumite vene și capilare devin mai puţin vizibile sub pielea de pe picioare.
  • La 9 luni de la renunţarea de la fumat tusea tabagică, oboseala şi respiraţia grea se ameliorează. Organismul dispune de mai multă energie. În plus, la 9 luni de la renunţarea la fumat creşte rezistenţa organismului la efort.
  • La 1 an de la stingerea ultimei ţigări riscul de boli cardiovasculare se reduce cu 50%, iar riscul unui accident vascular cerebral este la fel de mic ca în cazul unui nefumător.
  • La 5 ani de la fumarea ultimei ţigări riscul de cancer bucal, laringian sau de esofag se reduce cu 50%. În plus, funcţia cardiovasculară poate fi comparată cu cea a unei persoane care nu a fumat niciodată.
  • La 10 ani de la stingerea ultimei ţigări riscul de cancer pulmonar scade cu 30-50%.
  • La 15 ani de la renunţarea la acest viciu fostul fumător poate fi considerat nefumător din toate punctele de vedere, riscul unui atac de cord ajungând şi el la limita statistic normală pentru persoanele care nu au fumat niciodată. Acelaşi lucru este valabil şi în privinţa incidenţei cancerului.

 Recomandări pentru renunțarea la fumat

Fumătorilor nu le este foarte ușor să renunțe la fumat din cauza dependenței cauzate de nicotină. Hotărâre şi perseverență! Fiecare încercare va mări şansele de renunțare la fumat:

  • Calculați banii cheltuiți pe țigări într-o anumită perioada și încercați să reduceți aceste cheltuieli. Din economiile acumulate – oferiți-vă un cadou drept recompensă pentru voinţa de a renunța la fumat.
  • Creșteți aportul zilnic de fructe și legume. Acestea vor ajuta la purificarea organismului şi în acelaşi timp la menţinerea siluetei.
  • Faceții multă mişcare în fiecare zi.
  • Recurgeți la ajutor dacă este nevoie. Discuții cu medicul, cerându-i sfatul.
  • Evitați situaţiilor tentante de a fuma, eliminați lucrurilor care pot reaminti de fumat (ţigări, scrumiere, brichete).
  • Petreceți mai mult timp cu prietenii nefumători şi ocuparea în permanență a timpului liber.
  • Dacă simțiți nevoia de a fuma — cel mai important lucru este o altă ocupație, ceva plăcut care să capteze interesul. Încercați să evitați monotonia, aşa se va evita situaţiile în care dorința este mare față de ţigară.

Ziua Națională de renunțare la fumat – este o oportunitate pentru fumători să renunțe la acest viciu dăunător pentru sănătate proprie și a celor din jur

Ex-fumătorii dorm mai bine

Cât eşti tânăr(ă), fumatul nu te ţine treaz(ă) noaptea. Altfel stau lucrurile când înaintezi în vârstă – pentru că îţi este afectată respiraţia te simţi mai obosit(ă) dimineaţa, iar ţigările de seară produc prea multă adrenalină, deci îţi va lua mai mult timp să adormi.

Ex-fumătorii arată mai bine

Gata cu pielea cenuşie şi petele gălbui de la degete! De acum poţi avea dinţi mai albi şi păr mai strălucitor! Renunţarea la fumat este pur şi simplu cel mai eficace tratament de înfrumuseţare din câte există.

Ex-fumătorii călătoresc mai mult

Când renunţi la fumat, începi să economiseşti mulţi bani. Dacă fumezi un pachet pe zi şi fiecare pachet costă în mediu 10 — 15 lei, ai putea economisi aproximativ 4000 de lei pe an.

Ex-fumătorii au un miros mai bun

După ce renunţi la fumat, nu vei mai mirosi ca o ţigară sau ca o scrumieră.

Ex-fumătorii sunt mai sănătoşi

În Republica Moldova, conform ordinului Ministerului Sănătății nr.139 din 04.03.2016 a fost instituit serviciului de consiliere și tratament pentru renunțarea la fumat. Pentru mai multe detalii apelați linia verde 080010001 și consultați   www.imspdrn.md


Ziua de 14 noiembrie este Ziua Mondială de Luptă Împotriva Diabetului Zaharat

a

In fiecare an,  pe data de 14 noiembrie, in lume este marcata Ziua mondiala a diabetului, ce are drept scop de a aduce la cunostinta populatiei manifestarile diabetului zaharat si complicatiile sale si de a promova masuri de preventie a imbolnavirii. Din cauza cresterii progresive in lume a numarului de bolnavi cu diabet in ultimii ani, Organizatia Mondiala a Sanatatii a declarat diabetul drept epidemie. In prezent in lume sunt inregistrate peste 250 mln de persoane bolnave de diabet, iar catre anul 2025, conform prognosticurilor, aceasta cifra va creste pina la 380 mln.

Diabetul zaharat este una dintre cele mai raspindite boli cronice netransmisibile si cea mai frecventa boala endocrina. Maladia se caracterizeaza prin tulburari ale intregului metabolism, in special ale metabolismului glucidelor si prin complicatii care afecteaza ochii, rinichii, nervii si vasele de sange.

In functie de cauzele si mecanismul aparitiei se deosebesc mai multe tipuri de diabet zaharat, dar cel mai des intalnite sunt diabetul de tip 1 si diabetul de tip 2.

Diabetul zaharat de tip 1 afecteaza preponderent persoanele tinere non-obeze (pana la 30-40 ani), iar in lipsa tratamentului evolueaza rapid spre cetoacidoza — una din complicatiile acute, grave ale diabetului. Drept cauza nemijlocita a aparitiei acestui tip de diabet este lipsa insulinei provocata de destructia autoimuna a celulelor β din pancreas. Diabetul zaharat de tip 1 necesita intotdeauna tratament cu insulina, fiind numit diabet insulino-dependent. Aceasta situatie apare in urma predispozitiei genetice mostenite.

Diabetul zaharat de tip 2 survine de obicei dupa varsta de 40 ani si afecteaza mai des persoanele obeze cu predispunere la aceasta maladie. Manifestarile clinice ale maladiei la inceput sunt usoare si adesea diagnosticul este stabilit tarziu, in faza de complicatii.

Alte forme ale diabetului, ca diabetul zaharat al gravidelor, diabetul simptomatic si formele speciale sunt mai rar diagnosticate, deosebindu-se fiecare prin particularitatile sale.

Simptomele comune tuturor tipurilor bolii sunt: sete exagerata, urinari frecvente (poliurie), apetit exagerat (polifagie), deseori cu atractie pentru dulciuri, prurit (mancarime) cutanat si in regiunea organelor genitale, scadere in pondere, oboseala, tulburari de vedere.

Prin consecintele sale — afectarea vaselor sangvine, nervilor, inimii, rinichilor, ochilor, diabetul zaharat provoaca invalidizarea frecventa a persoanelor in virsta apta de munca. Totodata, costul intretinerii bolnavilor invalidizati prin diabet este de 7-10 ori mai mare decit cheltuielile necesare pentru tratamentul eficient si ingrijirile medicale acordate acestor pacienti.

Factorii de risc pentru diabetul zaharat sunt: factori genetici, rasa si etnia, varsta inaintata — factori de nu pot fi modificati; dar si factori care pot fi controlati, precum: greutatea corporala excesiva, sedentarismul, stresul psihic excesiv, abuzul alimentar, respectiv excesul de produse zaharoase. Controlul acestor factori are o importanta majora in prevenirea maladiei.

Astfel, principala cale de prevenire a diabetului zaharat este informarea populatiei despre pericolul acestei maladii si a complicatiilor diabetice si caile de prevenire ale maladiei, o atentie sporita fiind atrasa persoanelor cu diabet sau cu risc sporit pentru diabet. Modalitati de prevenire ale diabetului zaharat sunt: alimentatia sanatoasa, bogata in fructe si legume, cereale integrale, mentinerea unei greutati corporale adecvate, adoptarea unui mod de activ viata.

 De Ziua mondiala a diabetului in toate institutiile medicale se anunta „Ziua usilor deschise» pentru consultatii gratuite la diabet. Totodata, in institutiile medicale se va efectua screeningul diabetului in grupele de risc (persoane cu virsta de peste 40 de ani, cu un mod de viata sedentar, supraponderale, ce au avut antecedente de diabet la rude de gradul intii, femei care au nascut un copil cu greutatea peste 4 kg, s.a.),

Medicii subliniaza ca prin adoptarea unui mod de viata sanatos si activ maladia poate fi invinsa si bolnavii cu diabet zaharat pot duce un mod de viata obisnuit. Totodata, specialistii recomanda persoanelor cu risc sporit pentru diabet monitorizarea nivelul glucozei in singe.

Totodata, conform Programului national de profilaxie a diabetului zaharat „MoldDiab», urmeaza sa fie extinsa practica medicala a programului privind profilaxia diabetului zaharat, recomandat de Organizatia Mondiala a Sanatatii, prin „Scoala diabetului» in Centrele medicilor de familie din republica.

TU POȚI PREVENI DIABETUL.


Ziua

12 noiembrie – Ziua Mondială

de Luptă împotriva Pneumoniei

Pe data de 12 noiembrie, în întreaga lume este marcată „Ziua Mondială de Luptă împotriva Pneumoniei”, cu genericul  “Stopați pneumonia: investiții în sănătatea copiilor”.

Scopul acestei iniţiative globale este sensibilizarea opiniei publice cu privire la pneumonie, prevenirea şi tratarea acestei maladii, generarea acţiunilor de combatere a pneumoniei.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, pneumonia este cea mai importantă cauză de deces la copiii cu vârsta sub 5 ani. În anul 2012, 1,1 milioane de copii cu vârsta mai mică de cinci ani au decedat de pneumonie, cei mai mulţi dintre ei având până la doi ani. Pneumonia are un impact dezastruos asupra familiilor social-vulnerabile. Copiii care trăiesc în familii cu venituri mici sunt cei mai susceptibili de a fi afectaţi de pneumonie.

Pneumonia, în mare parte, este cauzată de agravarea infecţiei respiratorii deja existente în organism. Copilul poate face pneumonie şi dacă intră în contact direct cu secreţiile nazale ale unui copil bolnav sau se află mai mult timp în apropierea unei surse de infecţie.

Pneumonia este o formă de infecţie respiratorie acută, care afectează plămânii şi este cauzată de o serie de agenţi infecţioşi, inclusiv virusuri, bacterii şi ciuperci. Alţi factori ce favorizează apariţia pneumoniei sunt: condiţiile precare de îngrijire şi igienă pesonală; nutriţie dezechilibrată şi malnutriţie; contactul cu mediile aglomerate şi instituţionalizarea (creşe, grădiniţe); expunerea la fum; anemia; afecţiunile deja existente (copilul va fi mult mai predispus la pneumonie în formă gravă, dacă suferă deja de anumite boli, precum malformaţii congenitale, bronşite, HIV, rujeola etc.).

Simptomele pneumoniei la copiii de 0-5 ani sunt: febră ridicată (> 39°C), frisoane, tuse, lipsa poftei de mâncare, vome, dureri de cap. La început, pneumonia poate părea o simplă răceală, deoarece primele manifestări sunt comune – tuse, obstrucţie nazală şi febră. Însă, următoarele simptome de instalarea pneumoniei sunt: dificultate în respiraţie, şuierat la expiraţie, stare generală alterată, febră persistentă, respiraţii frecvente.

Prevenirea pneumoniei și tratamentul la timp și corect reduce mortalitatea infantilă, iar pentru a realiza aceste obiective în continuare rămân a fi importante:

  • imunizarea împotriva Hib, pneumococ, rujeola și tuse convulsivă (pertusis);
  • alăptarea la sân în primele șase luni;
  • respectarea strictă a regulilor de igienă personală, cu spălarea pe mâini cu săpun, în instituțiile pentru copii și la domiciliu;
  • diminuarea poluării aerului din interiorul încăperilor prin utilizarea sobelor sigure;
  • interzicerea fumatului în prezența copiilor etc.

Educarea părinților în direcția adoptării unui comportament preventiv este o componentă esențială a strategiei mondiale de reducere a mortalității infantile, iar imunizarea cu un vaccin îmbunătățit continuu este cea mai eficientă soluție de prevenție.


q

29 septembrie — Ziua Mondiala a Inimii


            Începând din anul 2000, în fiecare an, în ultima duminică a lunii septembrie, la iniţiativa Federaţiei Internaţionale a Inimii (F.I.I.) şi sub patronajul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) se sărbătoreşte în toată lumea ZIUA MONDIALĂ A INIMII

            În lume, bolile cardiovasculare fac, în fiecare an, peste 17 milioane de victime, reprezentând prima cauză de mortalitate. Bolile cardiovasculare pot să fie determinate de către o serie de factori de risc, unii nemodificabili, alţii, putând fi influenţaţi de stilul nostru de viaţă.

            Astfel, factorii de risc neinfluenţabili sunt :

— vârsta – după vârsta de 55 de ani, factorii de risc acumulaţi şi dezvoltaţi de către o persoană pe parcursul vieţii se dublează la fiecare 10 ani
— antecedentele familiale – dacă unul dintre părinţi, sau un frate/soră a suferit de o afecţiune coronariană sau AVC înainte de vârsta de 65 de ani pentru femei şi de 55 de ani pentru bărbaţi, riscul de îmbolnăvire prin aceste afecţiuni creşte
— sexul – referitor la AVC –uri, riscul îmbolnăvirii este egal între femei şi bărbaţi; pentru restul bolilor cardiovasculare,bărbaţii sunt mai expuşi îmbolnăvirii decât femeile aflate înainte de menopauză, iar după instalarea menopauzei, riscul devine egal cu al bărbaţilor.

Conform Federaţiei Internaţionale a Inimii, aproximativ 80% din decesele premature datorate bolilor cardiovasculare ar putea fi evitate prin controlul următorilor factori de risc (modificabili) :

  • fumatul
  • alimentaţia nesănătoasă (bogată în dulciuri şi grăsimi, săracă în legume şi fructe)
  • hipertensiunea arterială
  • valori crescute ale colesterolului şi trigliceridelor
  • obezitatea
  • sedentarismul (insuficienta/lipsa mişcării)

Specialiştii încurajează populaţia să iniţieze anumite schimbări comportamentale pentru sănătatea inimii ţinând cont de o serie de măsuri simple, cum ar fi :

  • să avem o alimentaţie sănătoasă– consumul zilnic de 5 porţii de fructe şi legume. Evitarea alimentelor procesate care sunt sărace în nutrienţi dar sunt surse ascunse de calorii, grăsimi, zahăr şi sare. Să optăm pentru meniuri sănătoase atunci când servim masa la cantină de la locul de muncă sau la restaurant.
  • să fim activi– practicarea a minim 30 de minute de activitate fizică pe zi ajută la prevenirea multor afecţiuni şi să lucrăm mai bine.
  • să introducem exerciţiul fizic inclusiv când vizăm locul de muncă– deplasarea pe jos sau cu bicicleta dacă este posibil, utilizarea scărilor în locul liftului, scurtă plimbare în pauza de prânz etc.
  • să spunem NU fumatului– riscul de boli coronariene se înjumătăţeşte după un an de renunţare la fumat, urmând ca apoi să devină egal cu al nefumătorilor. Să încurajăm mediile de viaţă şi muncă fără fum de ţigară.
  • să limităm consumul de alcool– un consum exagerat de alcool determină creşterea tensiunii arteriale, dar şi creşterea în greutate.
  • să menţinem o greutate corporală optimă– pentru a evita o mare parte din afecţiunile cardiovasculare grave.
  • să ne cunoaştem propriul risc de boli cardiovasculare– să monitorizăm periodic valorile TA, colesterolului, trigliceridelor, glicemiei, indicelui de masă corporală etc.
  • să încurajăm petrecerea unor momente fără stres la locul de muncă– scurte pauze pentru diferite exerciţii fizice, convorbiri informale etc.

            Pentru prevenirea îmbolnăvirilor prin boli cardiovasculare fiecare dintre noi ar putea face nişte paşi concreţi pentru un program personal de promovarea a unui stil de viaţă sănătos.

La nivel local, instituţia noastră, prin compartimentul Promovarea Sănătăţii, desfăşoară pe tot parcursul anului o campanie de informare-educare-comunicare care cuprinde mai multe tipuri de activităţi: realizare de materiale informative la temă, distribuţia acestora prin cabinetele medicilor de familie şi cele şcolare, farmacii şi asistenţi medicali comunitari.