17.01.2022
Planul de acliuni privind desfdgurarea in perioada 17-23 ianuarie 2022 a Sdptdmdnii
Internalionale de Prevenire a Cancerului de Col Uterin.
La data de 2.XII.2019 în cadrul Zilei Mondiale de combatere SIDA cu sloganul „ E în puterea ta să opreşti epidemia HIV” în incinta Centrului Medicilor de Familie în cadrul Centrului de Sănătate Prietenos Tinerilor „ Încredere” a fost desfăşurat un seminar cu asistenţi medicali privind infecţia HIV SIDA , promovarea testării în scopul cunoaşterii statutului HIV şi toleranţei faţă de persoanele HIV-pozitive, mobilizării şi implicării comunităţilor în răspunsul la infecţia cu HIV.
| Produsele de uz fitosanitar (pesticidele) sunt produse chimice utilizate în scopul protecţiei plantelor şi care au destinaţia de a nimici insectele dăunătoare, agenţii patogeni ai bolilor plantelor, buruienilor, fără a influenţa negativ însăşi culturile vegetale. Aceste substanţe sunt folosite de foarte mult timp, unele fiind produse naturale (sulf, piretru). Din cauza creşterii agriculturii şi adaptării dăunătorilor la substanţele deja existente a fost nevoie de noi substanţe şi astfel după 1944 s-a dezvoltat industria pesticidelor de sinteză. Acestea reprezintă o sursă de risc toxic din cauza remanenţei în sol, plante şi în organism. Anumite pesticide nu pot fi degradate de către microorganisme sau de echipamentul enzimatic al organismului uman şi de aceea se acumulează în organe, sol şi plante.
în dependenţă de destinaţie pesticidele se împart în următoarele grupe: 1. Insecticide-pentru nimicirea insectelor dăunătoare ale plantelor. 2. Fungicide- pentru lupta cu infecţiile fungice (ciuperci) ale plantelor. 3. Zoocide- pentru nimicirea rozătoarelor. 4. Erbicide- pentru nimiceirea buruienilor. 5. Ovocide- pentru nimicirea ouălelor insectelor dăunătoare. 6. Acaricide- pentru nimicirea acarienilor (căpuşelor). 7. Repelente pentru a speria insectele. 8. Bactericide- împotriva bolilor bacteriene ale plantelor. |
| 9. Nematocide-pentru nimcirea viermilor.
Caracterul universal al aplicării pesticidelor adesea fără cunoaşterea suficientă a acţiunii lor şi a modului de asigurare împotriva efectului lor toxic a influenţat în mare măsură opinia publică. îngrijorarea a crescut datorită, mai ales constatării că acţiunea negativă a pesticidelor asupra mediului şi omului se manifestă timp îndelungat. Pierderile provocate agriculturii pe plan mondial de diferitele organisme dăunătoare se ridică anual la 35% din recolte, ceea ce corespunde cu aproximativ 100 miliarde de dolari. Din aceste pierderi, insectelor le revin 13.8%, ciupercilor 11.6%, buruienilor 9.5% şi altor organisme 0.1%. Aceste pierderi variază în diferite regiuni ale lumii în funcţie de condiţiile climatice şi numeroşi alţi factori ecologici. începând cu sec. XX, în republică au fost utilizate pe scară largă o serie de produse, care s-au dovedit a fi toxice şi extrem de toxice, iar efectele asupra organismului uman au început să apară în timp, ceea ce a impus specialiştii din domeniul igienei spre o analiză mai detaliată a substanţelor date si ulterior interzicerea unora din ele. Astfel începând cu anii 70 ai sec. trecut, o serie de produse au fost interzise pentru utilizare, iar producerea lor stopată (tab. 1), însă cu toate acestea efectele unora din ele au rămas până în prezent. în 2010 a fost realizată inventarierea şi cartografierea locaţiilor contaminate cu mai mulţi poluanţi organici persistenţi şi pesticide, fiind identificate 1604 suprafeţe contaminate cu pesticide organoclorurate, organofosforice şi bifenili policloruraţi (BPC). Prezenţa acestor situsuri contaminate se datorează politicilor şi managementului centralizat, la nivel naţional, de aprovizionare cu produse de uz fitosanitar promovat în URSS. Un astfel de sistem condiţionând utilizarea excesivă a pesticidelor. |
| Lista pesticidelor interzise |
| Tabelul 1 |
| Denumirea preparatului | Cauza interzicerii | Anul interzicerii |
| Mercaptofos(demeteon,
sistox) |
Substanţă otrăvitoare cu acţiune puternică | 1967 |
| 2,4,5 T(dinolox, ТХФ) | Teratogen, cancerigen, mutagen, conţine impurităţi de dioxine | 1970 |
| DDT şi preparatele pe baza lui | Persistent, se acumulează în ţesuturi, cancerigen | 1970 |
| Tiofos (paration, paration-etil) | Substanţă otrăvitoare cu acţiune puternică | 1972 |
| Arsenal de calciu | Cancerigen | 1978 |
| Arsenat de natriu | Cancerigen | 1978 |
| Ţianplav (cianidă neagră) | Substanţă otrăvitoare cu acţiune puternică | 1978 |
| Granozan M (ţerezan M), combinaţiile cu TMTD şi hexaclorbenzol | Toxicitate sporită, substanţă otrăvitoare cu acţiune puternică | 1981 |
| Afos (ФС- УМО) | Neurotoxicitate tardivă | 1986 |
| Dicloretatn | Substanţă otrăvitoare cu acţiune puternică, volatil | 1986 |
| Heptaclor(velaicol) | Toxicitate sporită, cancerigen, persistent | 1986 |
| Nitroclor (nitrofen TOK) şi preparatele pe baza lui | Embriotoxic, acţiuni teratogene | 1986 |
| Izomenrul-gama HCH de structură granuloasă | Propiretăţi toxico-igienice nefavorabile | 1991 |
| Specialiştii atrag atenţia asupra faptului, că pesticidele acţionează nefast asupra materialului genetic, iniţiind dezvoltarea cancerului. Mai mult, studiile au arătat o creştere a cantităţii de zahăr şi grăsime în sânge la femei. De asemenea, s-a observat creşterea în greutate şi faptul că ficatul se măreşte. La bărbaţi, s-a constatat pierderea m greutate, sensibilitate sporită a rinichilor şi anumite dezechilibre ale ficatului.
De asemenea, pesticidele pot trece bariera placentară. Acţionează asupra fătului în diverse stadii de dezvoltare şi duc la diverse malformaţii congenitale. Remanenţele de pesticide a dus în ultimii ani la înregistrarea unei mortalităţi infantile la cote alarmante. Pe de altă parte, utilizarea excezivă a pesticidelor mai poate duce la apariţia cancerului, a bolilor sistemului nervos şi poate avea efecte asupra sistemului imun, provocă probleme sexuale şi de reproducere. Toxicitatea asupra omului este direct legată de structura chimică a produsului, lucru reliefat de următoarele aspecte: • majoritatea pesticidelor pătrunse prin ingestie cauzează colici, greţuri, voma şi diaree, • acţionează asupra sistemului nervos producând tulburări senzoriale şi de sensibilitate, nevrite, convulsii, paralizii şi tulburări psihice; • în cazul anumitor clase de pesticide apar manifestări hepato – renale, tulburări de ritm cardiac şi respiratorii, modificări cutanate şi modificări sanguine, • un aspect particular îl constituie tulburările biochimice enzimatice şi de metabolism întâlnite în intoxicaţiile cu pesticide. |
| Problema utilizării raţionale a produselor de uz fitosanitar pentru populaţia republicii este una primordială, pentru a le utiliza corect trebuie de ştiut ca acestea necesită a fi: – procurate în locuri specializate; – cunoscută destinaţia şi modul de utilizare; – certificate; – depozitate în locuri destinate pentru acest scop; – utilizate de către persoane pregătite; – luate la evidenţă în gospodăria pentru care au fost procurate; – respecta cerinţele igienice şi securitatea muncii. |
| Intensitatea utilizării pesticidelor este o problemă veche pentru Republica Moldova indusă de diversitatea enormă a produselor de uz fitosanitar (PUF) aplicate pe teritoriul tării, de cantităţile excesive utilizate cât şi de calitatea controlului de stat efectuat de cătie instituţiile abilitate.
în a. 2017 în RM a fost utilizată cantitatea de 2063,75 tone pesticide şi de 838 produse fitosanitare. Intensitatea utilizării pesticidelor după suprafaţa agricolă tratată a fost de 1,3 kg/ha. în anul 2017 cele mai utilizate au fost pesticidele fosfororganice (445,2 tone). Pesticidele din grupa preparatelor de cupru au fost aplicate în volum de 301,6 tone. Pe poziţia 3 se plasează pesticidele din grupul celor organocarbamice, respectiv tiocarbamice, utilizate în volum de 270,9 tone. Preparatele de sulf se utilizează în volum de (158,3 tone). Reprezentarea grafică a utilizării în dinamică a PUP (fig. 1) pe teritoriul Republicii Moldova în perioada sovietică şi după independenţa ţării, marchează o tendinţă de descreştere semnificativă a utilizării pesticidelor, anul 2016 fiind utilizate 2495,8 tone cu |
| 209 tone mai mult comparativ cu anul 2015, iar deja în 2017 atestăm o scădere cu 432,05 tone faţă de anul precedent.
Din figura 2, observăm că, în perioada anilor 2000-2017 se atestă o dublare a substanţelor active utilizate în producerea preparatelor de uz fitosanitar, si o creşterea de peste 8 ori a numărului de denumiri comerciale sub care acestea sunt comercializate, deci în flecare an se extinde lista producătorilor, apar noi produse care necesită expertiză şi avizare sanitară. |
| Dinamica creşterii nr. substanţelor active si a PUF |
| în anul 2017 de către 10 laboratoare de performanţă din cadrul Centrelor de Sănătate Publică (CSP) teritoriale au fost efectuate 11233 investigaţii de laborator a materiei prime şi produselor alimentare, obiectivelor mediului la conţinutul remanenţelor de pesticide şi nitraţi, cu 2754 investigaiii mai mult comparativ cu anul 2016 (8479). Deci, se constată o creştere a numărului de investigaţii cu aproximativ 32% faţă de anul 2016.
Investigaţiile de laborator, în număr de 11233, au fost efectuate la: produsele alimentare de origine animală — 355 investigajii ori 3,2%, 0,3 % sau 31 investigaiii au fost efectuate în laptele matern, în apă – 1373 ori 12,2%. Pentru cercetarea calităţii solului la conţinutul de nitraţi şi remanenje cfe pesticide s-au efectuat 189 investigaţii (1,7%), în scopul cercetării aerului zonei de muncă s-a efectuat 145 investigajii ori 1,3% şi doar 81 investigaţii (0,7%) atribuite la alte produse şi obiective de mediu (tabelul 2). |
| Fig. 2 Dinamica creşterii numărului de substanţe active şi preparate fitosanitare în RM,
a. 2000-2017 |
| Tabelul 2 |
| Cercetări de laborator a materiei prime şi produselor alimentare, obiectivelor mediului la conţinutul remanenţelor de pesticide şi nitraţi, 2017 |
| Materia primă şi produsele alimentare, obiectivele mediului înconjurător | Total | Organo-
clorurate |
Organo-
fosforice |
Organice
de cupru |
Piretroizi | Alte
pesticide |
Nitrati | ||||||
| Total | >CMA | Total | >CMA | Total | >CMA | Total | <
£ и л |
Total | >CMA | Total | >CMA | ||
| Produse alimentare de origine animală | 355 | 119 | 30 | 42 | 3 | 39 | 118 | ||||||
| Produse vegetale (legume, fructe etc.) | 9059 | 416 | 1235 | 674 | 539 | 1 | 2147 | 2 | 3682 | 90 | |||
| Produse pentru copii – lapte matern | 31 | 31 | |||||||||||
| Apa | 1373 | 739 | 63 | 9 | 16 | 545 | |||||||
| Solul | 189 | 100 | 8 | 17 | 9 | 16 | 47 | ||||||
| Aerul zonei de muncă | 145 | 28 | 29 | 27 | 80 | ||||||||
| Altele | 81 | 41 | 6 | 4 | 30 | ||||||||
| TOTAL | 11233 | 1446 | 8 | 1379 | 763 | 605 | 1 | 2888 | 2 | 3800 | 90 | ||
| Suplimentar în scopul monitorizării gradului de poluare chimică şi caracteristica sanitară a solului specialiştii CSP în 2017 au colectat 50 probe de sol, din ele 7 probe de pe teritoriile adiacente depozitelor de chimizare, 24 probe din sere, alte puncte ale localităţilor – 41 probe. Astfel au fost efectuate 33 investigaţii pentru determinarea concentraţiei de săruri ale metalelor grele, 36 investigaţii pentru determinarea remanenţelor de pesticide şi 14 investigaţii la alte substanţe chimice.
Insă ponderea cea mai mare din numărul total de investigaţii revine produselor vegetale şi produselor de prelucrare a lor (legume, fructe etc.), alcătuind 80,6% or 9059 – 93 investigaţii (1%) au fost înregistrate depăşiri ale Concentraţiei Maxim Admisibile. Din totalul investigaţiilor la fructe şi legume 5377 investigaţii cu o pondere de 59,4%, au fost efectuate la remanenţele de pesticide dintre care 3 probe nu au corespuns normativelor igienice şi 3682 probe sau 41,6% la conţinutul de nitraţi, nu au corespuns 90 probe (tabelul 3). Aportul cel mai mare la avut CSP Chişinău cu 1994 investigaţii ceea ce constituie 22% din numărul investigaţiilor efectuate la produsele vegetale, urmat de CSP Ungheni cu 451 cu o pondere de 5% şi CSP Comrat – 414 (4,6%). |
| Tabelul 3 |
| Cercetările de laborator ale produselor alimentare de origine vegetală Ia reziduurile de pesticide şi conţinutul de nitraţi în perioada anilor 2012-2017 |
| Anii | Total investigaţii | Din ele pe grupe de pesticide | ||||||||||||
| Organo-
clorurate |
Organo-
fosforice |
Organice de Cupru | Piretroizi | Alte
pesticide |
Nitraţi | Total nu corespund normelor sanitare | ||||||||
| total | nu corespund | total | nu corespund | total | nu corespund | total | nu corespund | total | nu corespund | total | nu corespund | |||
| 2012 | 16307 | 1558 | 1 | 2337 | 7 | 1564 | 2 | 1113 | 4 | 1186 | 10 | 7925 | 399 | 452 |
| 2013 | 12018 | 1016 | 1 | 1708 | 1 | 928 | 806 | 1921 | 2 | 5044 | 232 | 238 | ||
| 2014 | 9947 | 486 | 763 | 802 | 407 | 2271 | 9 | 5227 | 169 | 178 | ||||
| 2015 | 8809 | 309 | 725 | 1 | 817 | 231 | 1 | 1877 | 3 | 4806 | 139 | 144 | ||
| 2016 | 6079 | 159 | 4 | 526 | 392 | 1 | 186 | 1477 | 1 | 3344 | 230 | 236 | ||
| 2017 | 9059 | 416 | 1235 | 674 | 539 | 1 | 2513 | 2 | 3682 | 90 | 93 | |||
| în ultimii ani a crescut lista produselor de uz fitosanitar şi, respectiv şi numărul denumirilor comerciale ale acestor produse. Astfel, dacă analizăm datele statistice din ultimii 3 ani (fig. 3) constatăm, că numărul preparatelor noi este într-o uşoară scădere, în a. 2018 au fost înregistrate 96 preparate de uz fitosanitar ceea ce este cu aproximativ 1% mai puţin faţă de anul precedent, şi cu 12% mai puţin faţă de anul 2016. In cadrul preparatelor prezentate spre reînregistrare constatăm o creştere a numărului acestora în 2018 cu 10,6% fată de 2016 si cu 8,3% fată de 2017. |
| Fig. 3 Repartizarea avizelor sanitare în domeniul omologării, reomologării, extinderii domeniului de aplicare a PUF în perioada anilor 2016-2018 |
| Analizând datele din tabelul 4, constatăm că pe parcursul ultimilor 3 ani au fost omologate 266 de produse de uz fitosanitar noi, dintre care cea mai mare parte 47,7 % din cadrul ţărilor Non-UE, 36% din ţările UE şi 16% din ţările CSI, iar 2 au fost respinse. Totodată, 288 de produse au fost reomologate, iar la 57 le-a fost extins domeniul de aplicare.
Tabelul 4 |
| Ţările care au înregistrat PUF în perioada anul 2016-2018 |
| Nr.
d/o |
Producătorul produsului de uz fitosanitar/ fertilizantului | Produse de uz fitosanitar | |||||||
| Omologate | Reomologate | Extins domeniul de aplicare | Altele | ||||||
| pozitiv | negativ | pozitiv | negativ | pozitiv | negativ | pozitiv | negativ | ||
| A | В | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |
| 1. | Ţările UE | 96 | 1 | 110 | 33 | 4 | |||
| 2. | Ţările Non-UE | 127 | 144 | 17 | 9 | ||||
| 3. | Ţările CSI | 43 | 1 | 34 | 7 | ||||
| Total | 266 | 2 | 288 | 57 | 13 | ||||
| In contextul extinderii numărului de produse de uz fitosanitar înregistrate, ţinem sa reiterăm despre pericolul utilizării iraţionale a pesticidelor, de către persoane, care nu au pregătirea necesară ceea ce se poate solda cu urmări tragice.
Astfel, în ultimii 3 ani în Republica Moldova au fost înregistrate 405 cazuri de intoxicaţii acute neprofesionale cu pesticide, intre care 14 persoane au decedat. Inclusiv, anul trecut, ca urmare a utilizării necorespunzătoare a insecticidului Valsafid (s.a. fosetil de aluminiu) într-o gospodărie particulară din sat. Flocoasa, raionul Cantemir a avut loc o intoxicaţie acută neprofesională exogenă cu pesticid care a afectat sănătatea a şapte persoane, dintre care 3 copii în vârsta de 4 ani, 8 ani şi 11 ani au decedat. Săptămâna de promovare a aplicării raţionale a produselor de uz fitosanitar (pesticidelor) reprezintă o modalitate de a aduce la cunoştinţa populaţiei totalitatea efectelor nefaste cauzate de ele. Prezenta informaţie se recomandă a fi utilizată în scopul sensibilizării permanente a populaţiei. |
Atenție-Rujeola!
Situația epidemiologică în țară prin rujeolă este una alarmantă. Rujeola este o maladie contagioasă, care se tansmite de la om la om pe cale aeriană. O persoană bolnavă poate infecta îm mediu alte 18 persoane, iar unul din 1000 de persoane decedează din cauza complicațiilor severe , pe care le are maladia dată. Rujeola rămîne o cauză importantă a decesului în rândul copiilor de vârstă fragedă la nivel mondial. Singura soluție de prevenire a acestei maladii grave și contagioase este vaccinarea fiecărei persoane.
Astfel, în scopul stopării răspîndirii acestei maladii contagioase, invităm părinții, a căror copii nu sunt imunizați din anumite motive să se prezinte la medicul de familie pentru a efectua vaccinarea contra rujeolei.
Stimați medici și farmaciști.
Cu ocazia Zilei lucrătorului medical şi a farmacistului, Vă adresăm sincere felicitări, dorindu-vă sănătate, activitate fructuoasă, realizări profesionale, motivaţii pentru performanţă şi perfecţionare continuă.
O zi este prea puţin pentru a demonstra importanţa şi nobleţea acestei profesii, de multe ori voi sunteți primul nivel de contact al pacientului cu sistemul de sănătate, altfel oferind sentimente de încredere pentru pacienţilor.
Fie ca perseverenţa şi spiritul de sacrificiu să Vă însoţească mereu întru alinarea suferinţelor pacienţilor. Să fiți, mereu, un exemplu de servire cu abnegaţie a oamenilor, de onorare a datoriei profesionale şi civice. Vă aducem toată recunoștința pentru devotamentul și dăruirea Dumneavoastră.
Ziua Europeană de prevenire a obezităţii este marcată în țările europene anual, în a treia sâmbătă a lunii mai. În acest an evenimentul se va desfășura la 19 mai 2018. Tema pentru Ziua Europeană de prevenire a obezității 2018 este: “Abordăm obezitatea împreună”, care are scopul de a spori cunoașterea și înțelegerea necesității unei acțiuni la nivel european și național pentru a îmbunătăți prevenirea diagnosticul și tratamentul obezității. În același timp, campania sprijină cetățenii europeni care sunt supraponderali sau obezi pentru a schimba stilului de viață, și pentru a gestiona greutatea lor întru ameliorarea sănătății și calității vieții.
Tendințele obezității la copii
Obezitatea din copilărie este una dintre cele mai grave provocări ale sănătății publice din secolul XXI. Copiii supraponderali și obezi sunt susceptibili să rămână obezi până la maturitate și sunt mai susceptibili să dezvolte boli netransmisibile cum ar fi diabetul și bolile cardiovasculare la o vârstă mai mică.
- În 2013, 42 de milioane de copii sub vârsta de 5 ani erau supraponderali sau obezi.
- Majoritate copiilor supraponderali sau obezi trăiesc în țările în curs de dezvoltare, unde rata de creștere a fost cu peste 30% mai mare decât cea a țărilor dezvoltate.
- Dacă tendințele actuale continuă, numărul copiilor supraponderali sau obezi, inclusiv numărul copiilor de vârstă foarte mică, la nivel global va crește până la 70 milioane până în 2025.
- Obezitatea în copilărie este asociată cu o gamă largă de complicații grave de sănătate și un risc crescut de apariție precoce a bolilor, inclusiv diabetul și bolile de inimă.
- Fără intervenție, sugarii și copiii mici obezi vor continua probabil să fie obezi în timpul copilăriei, adolescenței și maturității.
Fiecare aspect al mediului în care copiii sunt concepuți, născuți și crescuți poate contribui la riscul de a deveni supraponderali sau obezi. În timpul sarcinii, diabetul gestațional (o formă de diabet care apare în timpul sarcinii) poate avea ca rezultat creșterea greutății la naștere și riscul de obezitate mai târziu în viață.
Tendințele globale privind obezitatea la adulți
- Conform estimărilor OMS – supraponderabilitatea și obezitatea reprezintă al cincilea factor de risc pentru mortalitatea generală. Cel puțin 2,8 milioane de adulți decedează în fiecare an, urmare a faptului că sunt supraponderali sau obezi.
- La nivel internațional, prevalența obezității a crescut de peste două ori între anii 1980 și 2014. În a.2014 peste 1,9 miliarde de adulți cu vârsta peste 18 ani erau supraponderali (39%). Dintre aceștia, peste 600 de milioane erau obezi (13%).
- Majoritatea populației lumii trăiește în țări unde supragreutatea și obezitatea omoară mai mulți oameni decât subgreutatea.
- Excesul de greutate și obezitatea sunt responsabile pentru aproximativ 80% din cazurile de diabet zaharat de tip 2, 35% din bolile cardiace ischemice și 55% dintre bolile hipertensive, în rândul adulților din Europa.
Obezitatea în Republica Moldova:
Conform Studiului STEPS, 201:
- Circa 50% dintre persoanele adulte (18 ani şi peste) sunt supraponderale sau obeze. Ponderea persoanelor obeze, care reprezintă 15% din acest număr, este mai mare în mediul urban (16,3%) în comparaţie cu mediul rural (14,7%) şi e mai mare printre femei (17,1%) decât printre bărbaţi (13,3%).
- Obezitatea creşte proporţional vârstei, de la 1% în grupul de vârstă de 18-24 ani până la 25% în grupul de vârstă de 45-65 ani, după care descreşte.
- Consumul de fructe şi legume este în general scăzut – 66,6 % din populația generală consumă mai puţin de 5 porţii de fructe şi legume pe zi, determinând un risc crescut pentru bolile netransmisibile.
- OMS recunoaște că, în acest secol, obezitatea are o prevalență similară sau mai mare decât cea a malnutriției și bolilor infecțioase. Din acest motiv, în cazul în care nu sunt luate măsuri drastice pentru a preveni și trata obezitatea, mai mult de 50 % din populația lumii va fi obeză în 2025.
- La adolescenți, conform Studiului de evaluare a comportamentelor de sănătate a copiilor de vârstă școlară (HBSC, 2014) la fiecare al 8-ea adolescent s-a constatat exces de masă corporală. Rata excesului de greutate și a obezității este mai mare în rândul băieților comparativ cu fetele din toate grupele de vârstă.
Consumul excesiv de produse bogate în grăsimi, sare şi zahăr în combinaţie cu modul sedentar de viaţă duc la obezitate, hipertensiune arterială şi declanşarea bolilor netransmisibile. În Republica Moldova disponibilitatea medie zilnică de energie per capita este mai mare decât necesităţile dietetice în energie (estimate la 2141 kcal/per capita/zi), în anul 2009 constituind 2707 kcal/per capita/zi. Ponderea cea mai mare a energiei (65%) a provenit în anul 2009 din glucide, după care urmează lipidele (25%) şi proteinele (10%).
Supraponderabilitatea și obezitatea sunt definite ca acumulări anormale sau excesive de grăsimi care pot afecta starea de sănătate. Indicele de masă corporală (IMC) este un indice de greutate, utilizat în mod obișnuit pentru a clasifica excesul de greutate și obezitatea la adulți. Este definit ca greutatea unei persoane în kilograme împărțită la pătratul înălțimii sale în metri (kg / m2).
Conform definiției OMS:
- IMC mai mare sau egal cu 25 este supraponderabilitate
- IMC mai mare sau egal cu 30 este obezitatea
IMC oferă cel mai util instrument de măsurare a supragreutății și obezității la adulți și este același pentru ambele sexe și pentru toate vârstele la adulți. De menționat, însă că IMC este un indicator aproximativ, întrucât poate să nu corespundă aceluiași grad de obezitate la diferiți indivizi și in cazul copiilor, se folosesc curbele percentilice pentru a stabili prezența și gradul obezității.
Obezitatea reprezintă o problemă gravă de sănătate publică, deoarece crește semnificativ riscul de boli cronice, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul zaharat de tip 2, hipertensiunea arterială, boli de inimă, cancer. Obezitatea poate fi în continuare legată de o gamă largă de probleme psihologice. Pentru societate în ansamblu, are costuri directe și indirecte substanțiale, care pune o presiune considerabilă asupra asistenței medicale și a resurselor sociale.
Cauzele cele mai frecvente ce contribuie la creșterea numărului de oameni cu obezitate țin de majorarea timpului petrecut pentru vizionarea TV, computerul, lipsa activităţii fizice şi ingestia de alimente bogate în grăsimi, zahăr și sare (alimente nesănătoase), Obezitatea este o boală de multe ori cauzată de factori în mare măsură în afara controlului unui individ. Știința arată, că genetica joaca un rol în obezitate. Genele pot provoca anumite afecțiuni care duc la obezitate. Cu toate acestea, nu toate persoanele care sunt predispuse la obezitate devin obeze. Cercetarea este în prezent în curs de desfășurare pentru a determina care gene contribuie cel mai mult la obezitate.
Cum poate fi redus nivelul de supraponderabilitatea și obezitatea?
Supraponderabilitatea și obezitatea, precum și bolile legate de acestea, sunt în mare măsură prevenibile. Mediile de sprijin și comunitățile sunt fundamentale în modelarea opțiunilor oamenilor, făcând alegerea alimentelor sănătoase și activitatea fizică regulată cea mai ușoară (accesibilă, disponibilă) alegere și, prin urmare – esențială în prevenirea obezității.
La nivel individual excesul de greutate și obezitatea, precum și bolile aferente acestora, netransmisibile, pot fi prevenite prin:
- Limitarea aportului de energie din totalul grăsimilor și zaharuri.
- Creșterea consumului de fructe și legume, precum și leguminoase, cereale integrale.
- Practicarea activității fizice sistematice (60 de minute pe zi pentru copii și 150 de minute pe săptămână pentru adulți). Responsabilitatea individuală nu poate avea decât un efect deplin în cazul în care oamenii au acces la un stil de viață sănătos.
- Reducerea conținutului de grăsimi, zahăr și sare în alimentele procesate; asigurarea faptului, că alegerile sănătoase și nutritive sunt disponibile și accesibile pentru toți consumatorii.
- Restricționarea comercializării de alimente bogate în zaharuri, sare și grăsimi, în special acele produse alimentare destinate copiilor și adolescenților.
- Asigurarea disponibilității alegerii alimentației sănătoase și susținerea practică a activității fizice regulate la locul de muncă.
Responsabilitatea individuală poate avea efectul maxim, atunci când oamenii au acces la un stil de viață sănătos. Prin urmare, la nivel de societate, comunitate este important:
- sprijinirea persoanelor în vederea respectării recomandărilor de mai sus, prin angajamentul politic susținut și colaborarea părților interesate din sectorul public și privat;
- crearea condițiilor pentru efectuarea activități fizice regulate și alegeri alimentare mai sănătoase și ușor accesibile tuturor – în special persoanelor vulnerabile;
- asigurarea disponibilității unor alegeri alimentare sănătoase și sprijinirea practicilor periodice de activitate fizică la locul de muncă.
Industria alimentară poate juca un rol semnificativ în promovarea unei diete sănătoase prin:
- reducerea conținutului de grăsimi, zahăr și sare din alimentele procesate;
- asigurarea alegerilor sănătoase și nutritive disponibile tuturor consumatorilor;
- practicarea marketingului responsabil, în special al produselor destinate copiilor și adolescenților;
Supragreutatea și obezitatea sunt probleme de sănătate publică și este nevoie de o strategie comună, care include promovarea unor obiceiuri alimentare sănătoase și a unui stil de viață mai activ, precum și efectuarea unui tratament adecvat.
12 mai Ziua Internaţională a Asistenţilor Medicali
La 12 mai în ziua de naştere a celei mai cunoscute asistente medicale, Florence Nightingale (1820 – 1910), prima care a reformat domeniul de activitate al asistenţilor medicali şi a pus bazele Nursingului modem, se marchează Ziua Internaţională a Nurselor.
Nursele/asistenţii medicali constituie majoritatea forţei de muncă din sectorul medical şi îşi aduc o contribuţie semnificativă la îngrijirile de sănătate.
Asistenţii medicali în cele mai dese cazuri sunt primul nivel de contact al pacientului cu sistemul de sănătate, generînd sentimentele de încredere ale pacienţilor în ciclul curativ.
Ţinem să aducem mulţumiri celora, ce au ales să fie asistenţi medicali, fiind sprijin pentru cei bolnavi şi neputincioşi, celora, care îşi manifestă profesionalismul nu numai la locul de muncă, ci şi acasă, pe stradă, între prieteni, oameni, celora care sunt pregătiţi să rezolve multe probleme, încurajînd pacienţii pentru a-şi trăi cu demnitate fiecare clipă a vieţii.
Cu ocazia Zilei Internationale a Asistentului Medical felicităm toţi asistenţii medicali din raionul Floreşti, dorindu-le fericire, prosperare, verticalitate, sănătate, bucurii. Vă dorim în continuare mult curaj, entuziasm, bunătate omenească, cumpătare, răbdare, înţelepciune şi demnitate profesională.
Director
IMSP CMF Floreşti Svetlana RUSU
De pe data de 23.IV. – 29.IV.2018 s-a desfăşurat Săptămîna Europeană a Imunizărilor.
IMSP CMF Floreşti a organizat un Flash Mob în stradă şi în s.Rădulenii-Vechi. În cadrul activităţii s-au repartizat broşuri şi s-a informat populaţia despre importanţa imunizărilor, inclusiv, vaccinarea împotriva infecţiei cu Papiloma virusul uman (HPV).
Începînd cu anul 2017 în RM este implementată imunizarea gratuită împotriva infecţiei (HPV) cu vaccinul Gardasil a fetelor cu vîrsta de 10 ani.
Vaccinarea dată le va proteja de infecţii cu cele mai cancerogene tipuri şi riscul de a face cancer de col uterin şi cu alte localizări în maturitate.
Aerul far fum de tutun e LEGE!
Centrul „ Încredere” a motivat voluntarii Floreşteni
În perioada 2-8 octombrie curent în toată ţara s-a desfăşurat Săptămîna Naţională a Voluntariatului, la cea de-a XI-a ediţie, fiind cel mai considerabil eveniment de promovare a voluntariatului. În oraşul Floreşti, în incinta Centrului Medicilor de Familie, a fost desfăşurată o întrunire în cadrul Centrului de Sănătate Prietenos Tinerilor „ Încredere” la care au participat lucrătorii centrului, voluntarii, elevi de la instituţiile preuniversitare din oraş L.T. „I.Creangă”, L.T. „M.Eminescu” şi la L.T. „M.Costin”. Cu un mesaj de mulţumire şi recunoştinţă pentru tinerii voluntari a venit d-na Svetlana Rusu, director IMSP CMF Floreşti, apreciind munca lor neremunerată care aduce mult folos societăţii, fiind cei care duc mesajele cele mai valoroase colegilor, tinerilor într-un mod mai accesibil. Celor mai activi voluntari li s-au înmînat diplome de merit pentru implicare şi ajutor neremunerat în acţiunile de voluntariat pe parcursul anului de activitate.
|
Treia duminică a lunii iunie – Ziua lucrătorului medical şi a farmacistului!
|
Mersul pentru sănătate La data de 19 mai 2017, în cadrul Zilei Europene a mișcării pentru sănătate și prevenire a obezității, a fost organizat flash mob ”Mersul pentru sănătate” cu participarea colectivului din cadrul IMSP Centrul Medicilor de Familie din or.Florești, împreună cu APL, Primăria, Poliția și toți doritorii. Traseul preconizat pentru mersul pe jos: IMSP CMF Florești - IMSP SR Florești (5 km).
La eveniment au participat 70 de persoane.
Director IMSP CMF Floreşti Svetlana Rusu
Vă aşteaptă medicul D-Voastră de familie!
Starea de sănătate a fiecăruia depinde în mare parte de grija, pe care o avem fiecare dintre noi faţă de propria sănătate. Este foarte important să ne asumăm responsabilitatea pentru sănătatea noastră şi să prevenim anumite maladii, efectuînd un control profilactic anual de rutină.
Merită să fie menţionat faptul, că orice maladie, fiind depistată în stadiu incipient, are şanse sporite de vindecare.
Spre regret, analizînd cazurile de depistare tardivă a unor boli, se constată o realitate pe alocuri foarte dureroasă şi, în acelaşi timp, foarte alarmantă: unul din motivele diagnosticării în stadiu avansat a bolii este adresarea tardivă a pacientului după asistenţă medicală. Nemaivorbind despre faptul, că prea este mică ponderea populaţiei, care se adresează la medicul de familie, solicitînd să fie supus unui examen medical profilactic, fără a prezenta anumite motive de boală.
Control medical profilactic anual presupune un anumit volum de investigaţii, şi anume:
- măsurarea tensiunii arteriale;
- tonometria oculară;
- testare la glicemie (nivelul zahărului în sînge), colesterol;
- examenul medicului de familie;
- examenul oncoprofilactic al femeilor etc.
Vă invităm să Vă programaţi la medicul D-Voastră de familie pentru a obţine mai multă informaţie şi a Vă examina starea D-Voastră de sănătate.
REŢINEŢI!
Anume acest control profilactic al sănătăţii poate fi considerat motivul pentru care locuitorii din ţările Uniunii Europene trăiesc cu aproximativ 10-20 de ani mai mult comparativ cu cei din Republica Moldova.
Director
IMSP CMF Floreşti Svetlana RUSU