NOUTĂȚI

      

Treia duminică a lunii iunie — Ziua lucrătorului medical şi a farmacistului!

JJ

                                                        Mersul pentru sănătate

                                  La data de 19 mai 2017, în cadrul Zilei Europene a mișcării pentru sănătate și prevenire a obezității,
                        a fost organizat  flash mob ”Mersul pentru sănătate” cu participarea colectivului din cadrul  IMSP
                        Centrul Medicilor de Familie din or.Florești, împreună cu APL, Primăria, Poliția și toți doritorii.
                        Traseul preconizat pentru mersul pe jos: IMSP CMF Florești - IMSP SR Florești  (5 km).

La eveniment au participat 70 de persoane.

Director IMSP CMF Floreşti        Svetlana Rusu

IMG_1162

IMG_1148

IMG_1128

IMG_1113


Ziua mondiala a diabetului „Diabetul. Protejează-ţi viitorul».

In fiecare an,  pe data de 14 noiembrie, in lume este marcata Ziua mondiala a diabetului, ce are drept scop de a aduce la cunostinta populatiei manifestarile diabetului zaharat si complicatiile sale si de a promova masuri de preventie a imbolnavirii. Din cauza cresterii progresive in lume a numarului de bolnavi cu diabet in ultimii ani, Organizatia Mondiala a Sanatatii a declarat diabetul drept epidemie. In prezent in lume sunt inregistrate peste 250 mln de persoane bolnave de diabet, iar catre anul 2025, conform prognosticurilor, aceasta cifra va creste pina la 380 mln.

Diabetul zaharat este una dintre cele mai raspindite boli cronice netransmisibile si cea mai frecventa boala endocrina. Maladia se caracterizeaza prin tulburari ale intregului metabolism, in special ale metabolismului glucidelor si prin complicatii care afecteaza ochii, rinichii, nervii si vasele de sange.

In functie de cauzele si mecanismul aparitiei se deosebesc mai multe tipuri de diabet zaharat, dar cel mai des intalnite sunt diabetul de tip 1 si diabetul de tip 2.

Diabetul zaharat de tip 1 afecteaza preponderent persoanele tinere non-obeze (pana la 30-40 ani), iar in lipsa tratamentului evolueaza rapid spre cetoacidoza — una din complicatiile acute, grave ale diabetului. Drept cauza nemijlocita a aparitiei acestui tip de diabet este lipsa insulinei provocata de destructia autoimuna a celulelor β din pancreas. Diabetul zaharat de tip 1 necesita intotdeauna tratament cu insulina, fiind numit diabet insulino-dependent. Aceasta situatie apare in urma predispozitiei genetice mostenite.

Diabetul zaharat de tip 2 survine de obicei dupa varsta de 40 ani si afecteaza mai des persoanele obeze cu predispunere la aceasta maladie. Manifestarile clinice ale maladiei la inceput sunt usoare si adesea diagnosticul este stabilit tarziu, in faza de complicatii.

Alte forme ale diabetului, ca diabetul zaharat al gravidelor, diabetul simptomatic si formele speciale sunt mai rar diagnosticate, deosebindu-se fiecare prin particularitatile sale.

Simptomele comune tuturor tipurilor bolii sunt: sete exagerata, urinari frecvente (poliurie), apetit exagerat (polifagie), deseori cu atractie pentru dulciuri, prurit (mancarime) cutanat si in regiunea organelor genitale, scadere in pondere, oboseala, tulburari de vedere.

Prin consecintele sale — afectarea vaselor sangvine, nervilor, inimii, rinichilor, ochilor, diabetul zaharat provoaca invalidizarea frecventa a persoanelor in virsta apta de munca. Totodata, costul intretinerii bolnavilor invalidizati prin diabet este de 7-10 ori mai mare decit cheltuielile necesare pentru tratamentul eficient si ingrijirile medicale acordate acestor pacienti.

Factorii de risc pentru diabetul zaharat sunt: factori genetici, rasa si etnia, varsta inaintata — factori de nu pot fi modificati; dar si factori care pot fi controlati, precum: greutatea corporala excesiva, sedentarismul, stresul psihic excesiv, abuzul alimentar, respectiv excesul de produse zaharoase. Controlul acestor factori are o importanta majora in prevenirea maladiei.

Astfel, principala cale de prevenire a diabetului zaharat este informarea populatiei despre pericolul acestei maladii si a complicatiilor diabetice si caile de prevenire ale maladiei, o atentie sporita fiind atrasa persoanelor cu diabet sau cu risc sporit pentru diabet. Modalitati de prevenire ale diabetului zaharat sunt: alimentatia sanatoasa, bogata in fructe si legume, cereale integrale, mentinerea unei greutati corporale adecvate, adoptarea unui mod de activ viata.

Medicii subliniaza ca prin adoptarea unui mod de viata sanatos si activ maladia poate fi invinsa si bolnavii cu diabet zaharat pot duce un mod de viata obisnuit. Totodata, specialistii recomanda persoanelor cu risc sporit pentru diabet monitorizarea nivelul glucozei in singe.

Totodata, conform Programului national de profilaxie a diabetului zaharat „MoldDiab», urmeaza sa fie extinsa practica medicala a programului privind profilaxia diabetului zaharat, recomandat de Organizatia Mondiala a Sanatatii, prin „Scoala diabetului» in Centrele medicilor de familie din republica.


29 septembrie — Ziua Mondiala a Inimii


            Începând din anul 2000, în fiecare an, în ultima duminică a lunii septembrie, la iniţiativa Federaţiei Internaţionale a Inimii (F.I.I.) şi sub patronajul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) se sărbătoreşte în toată lumea ZIUA MONDIALĂ A INIMII

            În lume, bolile cardiovasculare fac, în fiecare an, peste 17 milioane de victime, reprezentând prima cauză de mortalitate. Bolile cardiovasculare pot să fie determinate de către o serie de factori de risc, unii nemodificabili, alţii, putând fi influenţaţi de stilul nostru de viaţă.

            Astfel, factorii de risc neinfluenţabili sunt :

— vârsta – după vârsta de 55 de ani, factorii de risc acumulaţi şi dezvoltaţi de către o persoană pe parcursul vieţii se dublează la fiecare 10 ani
— antecedentele familiale – dacă unul dintre părinţi, sau un frate/soră a suferit de o afecţiune coronariană sau AVC înainte de vârsta de 65 de ani pentru femei şi de 55 de ani pentru bărbaţi, riscul de îmbolnăvire prin aceste afecţiuni creşte
— sexul – referitor la AVC –uri, riscul îmbolnăvirii este egal între femei şi bărbaţi; pentru restul bolilor cardiovasculare,bărbaţii sunt mai expuşi îmbolnăvirii decât femeile aflate înainte de menopauză, iar după instalarea menopauzei, riscul devine egal cu al bărbaţilor.

Conform Federaţiei Internaţionale a Inimii, aproximativ 80% din decesele premature datorate bolilor cardiovasculare ar putea fi evitate prin controlul următorilor factori de risc (modificabili) :

  • fumatul
  • alimentaţia nesănătoasă (bogată în dulciuri şi grăsimi, săracă în legume şi fructe)
  • hipertensiunea arterială
  • valori crescute ale colesterolului şi trigliceridelor
  • obezitatea
  • sedentarismul (insuficienta/lipsa mişcării)

Specialiştii încurajează populaţia să iniţieze anumite schimbări comportamentale pentru sănătatea inimii ţinând cont de o serie de măsuri simple, cum ar fi :

  • să avem o alimentaţie sănătoasă – consumul zilnic de 5 porţii de fructe şi legume. Evitarea alimentelor procesate care sunt sărace în nutrienţi dar sunt surse ascunse de calorii, grăsimi, zahăr şi sare. Să optăm pentru meniuri sănătoase atunci când servim masa la cantină de la locul de muncă sau la restaurant.
  • să fim activi – practicarea a minim 30 de minute de activitate fizică pe zi ajută la prevenirea multor afecţiuni şi să lucrăm mai bine.
  • să introducem exerciţiul fizic inclusiv când vizăm locul de muncă – deplasarea pe jos sau cu bicicleta dacă este posibil, utilizarea scărilor în locul liftului, scurtă plimbare în pauza de prânz etc.
  • să spunem NU fumatului – riscul de boli coronariene se înjumătăţeşte după un an de renunţare la fumat, urmând ca apoi să devină egal cu al nefumătorilor. Să încurajăm mediile de viaţă şi muncă fără fum de ţigară.
  • să limităm consumul de alcool – un consum exagerat de alcool determină creşterea tensiunii arteriale, dar şi creşterea în greutate.
  • să menţinem o greutate corporală optimă – pentru a evita o mare parte din afecţiunile cardiovasculare grave.
  • să ne cunoaştem propriul risc de boli cardiovasculare – să monitorizăm periodic valorile TA, colesterolului, trigliceridelor, glicemiei, indicelui de masă corporală etc.
  • să încurajăm petrecerea unor momente fără stres la locul de muncă – scurte pauze pentru diferite exerciţii fizice, convorbiri informale etc.

            Pentru prevenirea îmbolnăvirilor prin boli cardiovasculare fiecare dintre noi ar putea face nişte paşi concreţi pentru un program personal de promovarea a unui stil de viaţă sănătos.

La nivel local, instituţia noastră, prin compartimentul Promovarea Sănătăţii, desfăşoară pe tot parcursul anului o campanie de informare-educare-comunicare care cuprinde mai multe tipuri de activităţi: realizare de materiale informative la temă, distribuţia acestora prin cabinetele medicilor de familie şi cele şcolare, farmacii şi asistenţi medicali comunitari.


Vă aşteaptă medicul D-Voastră de familie!

                Starea de sănătate a fiecăruia depinde în mare parte de grija, pe care o avem fiecare dintre noi faţă de propria sănătate. Este foarte important să ne asumăm responsabilitatea pentru sănătatea noastră şi să prevenim anumite maladii, efectuînd un control profilactic anual de rutină.

         Merită să fie menţionat faptul, că orice maladie, fiind depistată în stadiu incipient, are şanse sporite de vindecare.

         Spre regret, analizînd cazurile de depistare tardivă a unor boli, se constată o realitate pe alocuri foarte dureroasă şi, în acelaşi timp, foarte alarmantă: unul din motivele diagnosticării în stadiu avansat a bolii este adresarea tardivă a pacientului după asistenţă medicală. Nemaivorbind despre faptul, că prea este mică ponderea populaţiei, care se adresează la medicul de familie, solicitînd să fie supus unui examen medical profilactic, fără a prezenta anumite motive de boală.

         Control medical profilactic anual presupune un anumit volum de investigaţii, şi anume:

  • măsurarea tensiunii arteriale;
  • tonometria oculară;
  • testare la glicemie (nivelul zahărului în sînge), colesterol;
  • examenul medicului de familie;
  • examenul oncoprofilactic al femeilor etc.

Vă invităm să Vă programaţi la medicul D-Voastră de familie pentru a obţine mai multă informaţie şi a Vă examina starea D-Voastră de sănătate.

REŢINEŢI!

         Anume acest control profilactic al sănătăţii poate fi considerat motivul pentru care locuitorii din ţările Uniunii Europene trăiesc cu aproximativ 10-20 de ani mai mult comparativ cu cei din Republica Moldova.

                                                    Director

                                                    IMSP CMF Floreşti                                                              Svetlana RUSU